Ce trebuie să pui pe masa de Revelion pentru a avea noroc tot anul
Noaptea dintre ani, atunci când vechiul se transformă în nou, este importantă în tradiția românilor, fiind legate multe obiceiuri și superstiții populare.
În noaptea de Revelion se schimbă vechiul cu noul, anul ”bătrân” fiind înlocuit cu unul nou, mai ”tânăr”. La români, multe obiceiuri au loc în Ajunul Anului Nou, dar există și numeroase superstiții legate de noaptea de Revelion.
La loc de cinste se află și superstițiile legate de masa de Revelion. Pe lângă toate celelalte bucate, de pe masa festivă nu trebuie să lipsească boabele de struguri și peștele. Se spune că cei ce consumă acest tip de carne vor trece peste probleme la fel de lin cum peștele trece prin apă. Tot în noaptea de Anul Nou trebuie să mănânci 12 boabe de struguri, câte o boabă pentru fiecare lună a anului și astfel vei avea un an plin de belșug.
Ce trebuie să pui pe masa de Revelion pentru a avea noroc tot anul
De asemenea, porcul și peștele sunt nelipsite de pe masă. Porcul este adesea asociat cu norocul și prosperitatea în multe culturi, iar peștele poate simboliza abundența și progresul.
Legumele verzi, precum mazărea, spanacul sau broccoli, sunt asociate cu bani și prosperitate. Consumarea acestor legume în noaptea de Revelion aduce noroc financiar în noul an.
În multe culturi, lintea este asociată cu norocul și prosperitatea. Forma sa rotundă și asemănarea cu monedele îi conferă un caracter simbolic legat de bogăție și bunăstare. Și nucile și semințele sunt nelipsite de la masă, fiind asociate cu înțelepciunea și cunoașterea. Ele pot simboliza creșterea și dezvoltarea în noul an.
Cozonacul și prăjiturile cu miere sunt adesea prezente pe mesele de Revelion. Aceste dulciuri simbolizează îndulcirea vieții și aducerea de momente dulci în noul an.
Obiceiuri în Ajunul Anului Nou
În Ajunul Anului Nou există obiceiul mersului cu Pluguşorul şi cu jocurile cu măşti: capra, ursul, căluţul şi cerbul. Primeşte aceşti colindători ca să ai noroc la bani.
Legenda mai spune că prin formulele lor magice, dansul şi gesturile specifice, colindătorii îţi aduc sănătate şi belşug. Obiceiul Pluguşorului mai este legat şi de speranţa fertilităţii, versurile sale prezentând practicile agricole şi urări de holde bogate. În schimbul acestor urări, copiii primesc daruri simbolice, colaci, fructe sau bani. Jocul caprei, cel al ursului, căluţii şi jocul cerbului şi-au pierdut astăzi din semnificaţiile iniţiale, dar sunt încă niște obiceiuri respectate în Ajunul Anului Nou.
Sorcova este unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri românești de Anul Nou. Copiii se strâng în grupuri și, în prima zi a anului, merg la casele cunoscuților pentru a le ura mult noroc și un an mai bun. Sorcova este, la origini, o nuia pe care fiecare copil o decorează după bunul plac, fie cu flori, hârtie colorată sau chiar ciucuri. După ce fac urările, copiii își primesc și daruri ce pot consta în dulciuri, fructe, colaci sau bani.
Foto: Shutterstok