CEDO: România are obligația să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis să admită plângerea Asociației ACCEPT împotriva statului român prin care autoritățile române sunt acuzate de încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie în dosarul „Buhuceanu și alții vs. România”.

Astfel, CEDO constată că România încalcă Articolul 8 din Convenția privind drepturile omului, care prevede dreptul la respectarea vieții private și de familie.

Curtea a declarat cu cinci voturi pentru și două voturi împotrivă, că cererile cetățenilor români sunt admisibile. Se constată, de asemenea, că a avut loc o încălcare a articolului 8 din Convenție.

CEDO hotărăște, în unanimitate, „constatarea unei încălcări a Convenției constituie în sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral suferit de reclamanți”.

Ce spune Articolul 8

Articolul 8, la care face referire decizia, stipulează că:

„Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora”.

Care va fi efectul deciziei CEDO

Astfel, ca urmare a acestei decizii, statul român trebuie să adopte o legislație prin care să recunoască cuplurile de același sex și să le protejeze drepturile.

România nu oferă nicio formă de protecție legală pentru familiile formate din cupluri de același sex.

Pe lista țărilor care nu recunosc parteneriatul cuplurilor de același sex se mai regăsesc Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Bulgaria, arată Europa Liberă.

Potrivit Accept, decizia Curții arată că toate țările care eșuează în reglementarea parteneriatului civil pot fi găsite vinovate pentru violarea articolelor 8 și 14 din Convenție.

Cel mai cunoscut dintre cazurile care au ajuns la CEDO împotriva autorităților române este „Buhuceanu și Ciobotaru împotriva României”, inițiat de Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru după ce starea civilă din România a refuzat să recunoască faptul că aceștia ar forma o familie.

„Curtea Constituțională a României a statuat prin Decizia nr. 534 / 2018 în cauza Coman faptul că persoanele LGBTI au un drept constituțional la viață privată și de familie, fiind egale cuplurilor heterosexuale ca drepturi și îndatoriri. În România, există un conflict între realitatea socială și realitatea legală în care trăiesc familiile gay, cu consecințe foarte grave pentru comunitatea LGBTI, iar Parlamentul și Guvernul refuză să pună capăt discriminării. Autoritățile participă în cunoștință de cauză la întreținerea și agravarea acestei situații. În ciuda faptului că cele 7 familii pe care noi le reprezentăm trăiesc împreună de ani de zile, sunt cunoscuți și acceptați de majoritatea celor din jurul lor ca familie (prieteni, vecini, familie extinsă, colegi), legea nu le conferă nicio recunoaștere oficială și nicio protecție legală. Argumentul invocat iar și iar – absența nevoii sociale – este unul mincinos” declara în 2019 Teodora Ion-Rotaru, director ACCEPT.

Sociologii estimează că în prezent aproximativ 10% din populație trăiește în cuplu, fără recunoaștere juridică. Din 1993 până în prezent, ponderea românilor care resping persoanele gay a scăzut cu 25 de procente, iar suținerea pentru recunoașterea familiilor LGBTI este în creștere.

Decizia CEDO poate fi consultată AICI.

Comunicatul de presă poate fi consultat AICI.