Cel mai nou raport al Curții Europene de Conturi arată că bugetul UE este sub presiune. Riscurile financiare, în creștere

Cel mai nou raport anual publicat de Curtea Europeană de Conturi arată că nivelul estimat al erorii în cheltuielile din bugetul UE a crescut din nou, scrie capital.ro. Printre altele, auditorii semnalează riscurile financiare ridicate legate de bugetul Uniunii Europene, care sunt alimentate de creșterea datoriei, inflație și conflictul din Ucraina.

În comparație cu valorile din 2022 (4,2%) și 2021 (3%), nivelul de eroare în cheltuieli a crescut la 5,6 % anul trecut, arată raportul consultat. Cifrele afectează un buget total de 191,2 miliarde de euro, printre care și  o parte din „felia” de 48 de miliarde de euro alocate prin Facilitatea pentru Redresare și Reziliență (RRF), principalul pilon al pachetului de redresare NextGenerationEU.

Analizând datele puse la dispoziție, auditorii au găsit o serie de plăți pentru care nu erau îndeplinite toate condițiile. De asemenea, s-au evidențiat unele slăbiciuni în sistemele de control ale statelor membre.

„Pe măsură ce ne apropiem de mijlocul perioadei financiare 2021-2027, concluziile din raportul nostru anual evidențiază provocări critice cu care se confruntă bugetul UE, inclusiv niveluri ridicate de cheltuieli neregulate. Aceste provocări subliniază necesitatea unor structuri robuste de supraveghere și responsabilitate, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul UE, pentru a menține încrederea publicului și a proteja viitoarele bugete ale UE”, a precizat Tony Murphy, președintele Curții de Conturi Europene.

Concluzia trasă de auditori reprezintă, de fapt, o opinie nefavorabilă asupra cheltuielilor UE din 2023. Cheltuielile de coeziune, care au dat erori de 9,3% (comparativ cu 6,4% în 2022), au dus la creșterea semnificativă a ratei de eroare. De vină pentru aceste probleme ar fi presiunea timpului asupra administrațiilor naționale, care trebuie să cheltuiască fondurile din programele europene concurente.

Plăți afectate de erori materiale

Sistemul RRF, sub care statele membre primesc fonduri în schimbul îndeplinirii unor etape sau obiective prestabilite, a ajuns în 2023 la al treilea an de implementare. Analizând datele, auditorii au descoperit că aproximativ o treime din plățile pentru granturi RRF nu au respectat regulile și condițiile.

În context, se pare că șase plăți ar fi fost afectate de erori materiale.

Iată de ce se specifică faptul că bugetul UE se află sub o presiune tot mai mare. Angajamentele restante au atins un nivel record de 543 de miliarde de euro (până la sfârșitul anului 2023); în 2022, angajamentele restante erau de „doar” 452,8 miliarde de euro. Totodată, a crescut și datoria UE, ajungând la 458,5 miliarde de euro, în principal datorită împrumuturilor pentru NGEU.

Din cauza inflației ridicate, puterea de cumpărare a bugetului UE este serios afectată.

Ca o soluție propusă ar fi întărirea măsurilor de control și transparență în gestionarea fondurilor europene, mai precizează sursa citată.