Ștefan Popescu, analist de politică externă, a vorbit – într-un interviu pentru Gândul, despre situația din Orientul Mijlociu, culminând cu atacul Iranului asupra Israelul. Interlocutorul Gândul a precizat că, prin atacul asupra Israelului, Iranul a vrut să efectueze o demonstrație de forță, mai exact un element de obosire strategică a Israelului. În plus, susține interlocutorul nostru, acțiunea Iranului reprezintă o veste proastă pentru Ucraina, deoarece puterile occidentale trebuie să rămână angajate, pentru un timp, în regiunea Orientului Mijlociu, urmărind să nu aibă loc o posibilă escaladare a conflictului.
Analistul de politică externă contactat de Gândul a explicat care sunt cele două mari greșeli, făcute de Israel în atacul de sâmbătă noaptea spre duminică, atunci când, susține interlocutorul Gândul, a încălcat prin operațiunea lansată un prag în strategia sa anti-Israel și anume atacarea directă a unei puteri nucleare.
Reamintim că Iranul a lansat un atac cu zeci de drone şi rachete asupra Israelului în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, motivân că operațiunea a reprezentat un răspuns la bombardarea de către Israel a consulatului său din Siria, pe data de 1 aprilie.
Luni seara cabinetul de război al Israelului a decis „să lovească puternic Iranul”, sperând că nu va declanșa un război regional. Pe de altă parte, Iranul a anunțat că „va răspunde imediat și mai puternic decât înainte”, dacă Israelul va riposta.
În acest context, premierul Benjamin Netanyahu a cerut armatei „potențiale ținte.” La rândul său, Antonio Guterres, Secretarul general al ONU, i-a avertizat duminică pe membri să nu escaladeze şi mai mult tensiunile prin acţiuni de ripostă împotriva Iranului.
„Prin atacul său Iranul nu a urmărit să producă daune semnificative Israelului, ci să efectueze o demonstrație de forță. Operațiunea de lansare a dronelor și rachetelor către Israel a fost foarte bine pregătită în amonte, astfel încât să nu depășească această logică a demonstrației de forță. Israelul a știut când pleacă dronele și la ce oră vor atinge spațiul aerian israelian.
Se pare ca Iranul a comunicat SUA pe canale specifice datele operațiunii. Principalul aliat proxi al Iranului, Hezbollahul libanez a efectuat trageri cu rachete Katiușa către Golan, o regiune puțin populată, anexată de Israel în 1981, ceea ce întărește această concluzie a demonstrației de forță. Dar, totuși, prin operațiunea lansată, Iranul a depășit un prag în strategia sa anti-Israel: atacarea directă a unei puteri nucleare.
Operațiunea iraniană trebuie văzută în contextul regional, ca un element în acțiunile sale de obosire strategică a Israelului. Riscul asumat de Iran este însă foarte mare, deoarece Israelul are în doctrina sa să nu lase ultimul cuvânt inamicului. Israelul, iar Iranul știe acest lucru, are capacitatea de lovire în profunzime a teritoriului său și că poate provoca pagube semnificative complexului militaro-industrial iranian.”
Ștefan Popescu a mai precizat că, în acest context, pentru Israel există o tentație a intervenție în forță asupra Iranului, însă reprezintă o decizie periculoasă care nu poate fi luată fără aliații occidentali și în special fără acordul SUA.
Analistul precizează că o astfel de decizie ar fi un adevărat coșmar pentru SUA, deoarece situația în regiunea Orientului Mijlociu – aflată oricum pe un butoi de pulbere – ar reprezenta o escaladare dramatică a situației în zonă.
„Există o tentație a intervenției în forță, iar atacul iranian îi poate oferi ocazia ideală. Desigur, o asemenea decizie nu poate fi luată fără aliații săi occidentali, îndeosebi SUA. Or, pentru SUA o escaladare care să ducă la o dezordine regională de amploare, ar fi un adevărat coșmar.
De mai mulți ani, SUA caută să pivoteze spre Asia-Pacific, iar această pivotare nu se desăvârșește, deoarece apar tot felul de urgențe, Ucraina, Israel. Există și un interes al administrației Biden, în contextul electoral din SUA. Donald Trump a și sesizat ocazia de a-și ataca din nou contracandidatul, spunând că atacul Iranului reprezintă încă o dovadă că America este percepută slabă, că Joe Biden nu a continuat politica sa dură de sancțiuni la adresa Iranului.
Astfel, atât acțiunile israeliene, cât și cele iraniene trebuie văzute în globalitatea lor din regiunea Orientului Mijlociu. Acțiunea Iranului este o veste proastă pentru Ucraina, deoarece puterile occidentale trebuie să rămână angajate, pentru un timp, în regiunea Orientului Mijlociu. În plus, pe terenul opiniilor publice occidentale, acest eveniment are darul de a deturna atenția de la Ucraina, de a relativiza ceea ce se întâmplă pe frontul ucrainean”, a conchis Ștefan Popescu.
Iranul a cerut Israelului să nu reacţioneze militar la atacul său fără precedent din noaptea de sâmbătă spre duminică, pe care l-a prezentat drept o ripostă justificată la atacul israelian care i-a distrus Consulatul din Damasc.
„Cazul poate fi considerat închis”, a anunţat misiunea iraniană la ONU într-un mesaj postat duminică, la trei ore după începutul operaţiunii.
Însă, a avertizat ea, „dacă regimul israelian comite o nouă greşeală, răspunsul Iranului va fi considerabil mai dur.” Duminică, preşedintele iranian Ebrahim Raisi a avertizat că reacţia ţării sale va fi „mult mai puternică” în cazul unui „comportament imprudent” al Israelului sau partenerilor săi, după atacul iranian.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 14 aprilie, aproape 200 de drone și peste 100 de rachete, inclusiv de croazieră, au fost lansate din Iran împotriva Israelului.
Majoritatea dronelor iraniene care au traversat spațiului aerian al Siriei în timpul atacurilor Teheranului au fost doborâte de avioanele israeliene și americane, înainte de a-și atinge țintele în Israel.
Apărarea antiaeriană americană a operat de la baza americană din al-Tanf, precum și de-a lungul graniței cu Iordanul și din estul Siriei, unde Washingtonul deține sute de trupe în mai multe baze aeriene, a spus o sursă militară, citată de presa internațională.
Cabinetul de război al Israelului condus de Benjamin Netanyahu s-a reunit pentru a discuta despre răspunsul Israelului, după atacurile Iranului, cu peste 300 de drone și rachete.
IDF a anunțat în weekend că a interceptat 99% dintre acestea, inclusiv câteva „zeci” de rachete balistice iraniene cu ajutorul scutului antirachetă al Israelului. Cabinetul de război al Israelului a mai ținut o ședință și duminică, dar nu a decis în ce fel va răspunde atacului Teheranului.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, i-a avertizat duminică pe membri să nu escaladeze şi mai mult tensiunile prin acţiuni de ripostă împotriva Iranului. Statele Unite au susținut că vor depune eforturi pentru ca Teheranul să fie tras la răspundere, însă – potrivit presei internaționale, Casa Albă a avertizat Israelul că SUA nu vor participa la niciun atac de răzbunare asupra Iranului, potrivit BBC.
Israelul a anunț luni că își continuă operaţiunile în Fâşia Gaza, subliniind că atacul fără precedent din weekend nu-l va face să se abată de la obiectivele pe care le are împotriva Hamas, relatează AFP.
Contraamiralul Daniel Hagari afirmă că Israelul nu și-a pierdut din vedere un singur moment misiunea esenţială în Fâşia Gaza.
„Chiar în timp ce eram atacaţi de Iran, nu ne-am pierdut din vedere un singur moment misiunea esenţială în Fâşia Gaza, care constă în salvarea ostaticilor noştri din mâna Hamas, mandatarul Iranului”, declara duminică seara un purtător de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari.
El a anunţat trimiterea – în zilele următoare – a două brigăzi de rezervişti suplimentare la luptă în teritoriul palestinian asediat. Potrivit armatei, ostaticii răpiţi în atacul Hamas în sudul Israelului la 7 octombrie sunt ţinuţi în Rafah, în sudul extrem al Fâşiei Gaza.
Sursa Foto Colaj: Profimedia, Wikipedia Commons, Facebook
CITIȚI ȘI: