Centrul Cyber al UE la București, preluat de SGG de sub umbrela Ministerului de Finanțe după o serie de „blocaje instituționale”. Ce spune consilierul pentru digitalizare al premierului
Secretariatul General al Guvernului (SGG) a preluat de la Ministerul de Finanțe coordonarea operaționalizării în București a Centrului european de securitate cibernetică (CERT-RO), prima structură a UE care va gestiona fonduri europene de 2,5 miliarde de euro în materie de securitate cibernetică, a anunțat luni Guvernul.
Implicarea SGG începând cu luna septembrie se impune „după o serie de blocaje instituționale”, susține Executivul. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru GÂNDUL.RO la finalul lunii august, Iulian Popescu, consilierul pe digitalizare al premierului Florin Cîţu, a explicat că Centrul Cyber a fost în directa răspundere a fostului ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare și că proiectul era, la acel moment, în „diferite stadii de discuție” cu Comisia Europeană pentru alegerea sediului.
„Nu a intrat până acum în aribuțiunile mele Centrul Cyber, a fost în directa răspundere a domnului Nazare, fostul ministru al Finanțelor, din perioada în care a fost consilier al ministrului Transportului și Comunicațiilor. Din câte știu, nu au început încă angajări, momentan sunt în diverse stadii de discuții cu Comisia Europeană în ceea ce privește alegerea unei locații dintre cele propuse de România. Comisia a agreat una dintre acestea, însă nu s-au încheiat încă toate aceste proceduri și procese de stabilire a locației, de alegere a managementului și ulterior va fi selectată o organigramă, și de aici există un algoritm de împărțire a costurilor. Este încă un proiect în derulare”, a spus pentru GÂNDUL.RO Iulian Popescu, consilierul pe digitalizare al premierului Florin Cîţu,
„Transformarea CERT–RO în Directoratul Național de Securitate Cibernetică și constituirea grupului interinstituțional de lucru GLI-CYBER sunt primii pași prin care Secretariatul General al Guvernului (SGG) preia coordonarea operaționalizării Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitatea cibernetică (ECCC – European Cybersecurity Competence Center). Începând cu luna septembrie a acestui an, se impune implicarea SGG în acest proces de punere a României pe harta europeană a securității cibernetice, după o serie de blocaje instituționale.”, se arată în comunicatul Guvernului din 4 octombrie 2021.
Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică ECCC cu sediul la București a primit undă verde din partea Consiliului UE încă din aprilie 2021. Scopul acestui nou organism este acela de a spori securitatea internetului și a altor rețele și sisteme informatice esențiale pentru a pune în comun investițiile în cercetarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în materie de securitate cibernetică.
SGG supraveghează asigurarea sediului la București a CERT-RO
Tot SGG supraveghează asigurarea sediului la București a Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitatea cibernetică. De aici, din capitala României, ECCC va colabora cu o rețea de centre naționale de coordonare desemnate de statele membre UE, dar și cu principalele părți interesate europene, inclusiv industria de profil, instituțiile academice și de cercetare, precum și alte asociații relevante ale societății civile.
„Astfel, se va crea o comunitate de competențe în materie de securitate cibernetică, cu scopul de a consolida și a disemina know-how-ul în materie de securitate cibernetică în întreaga UE. De asemenea, crearea ECCC și a rețelei de centre naționale de coordonare va conduce la stimularea unui sprijin financiar sporit pentru cercetarea, inovarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în domeniul securității cibernetice, în complementaritate cu structurile deja existente (ex. ENISA). Iar mediul privat (companiile din zona de cyber – inclusiv cele românești) va avea acces real la fonduri europene de miliarde de euro în următorii ani, într-un domeniu care va coordona din punctul de vedere al securității, tot spațiul digital”, se arată în comunicatul SGG.
Executivul nu precizează ce „blocaje instituționale” au intervenit
În următoarea perioadă, SGG, în calitate de instituție responsabilă, va elabora, cu sprijinul instituțiilor relevante, cadrul legal prin care se va asigura bugetul necesar închirierii și administrării sediului ECCC. De asemenea, SGG va primi, în cel mai scurt timp, nominalizările membrilor GLI-CYBER din partea Administrației Prezidențiale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Centrul Național Cyberint, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (fostul CERT-RO). Atribuțiile acestui grup vor fi stabilite prin decizia prim-ministrului Florin Cîțu.
„Decizia de implementare a ECCC, cât și coordonarea entităților din domeniul securității cibernetice de către SGG reprezintă o decizie normală în contextul transformărilor exponențiale ale lumii în care trăim. Din acest motiv, acest proiect extrem de important a fost adus în subordinea directă a prim-ministrului, coordonat prin SGG, fiind tratat cu prioritate și maximă seriozitate.”, se mai arată în comunicatul Guvernului.
Anterior, instituția responsabilă a fost Ministerul de Finanțe. De altfel, fostul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, a fost reprezentantul României în competiția pentru găzduirea acestui centru.
Alexandru Nazare a prezentat în Guvern, în luna ianuarie 2021, un Memorandum care viza anumite aspecte organizatorice în vederea operaționalizării viitorului Centru de securitate cibernetică al UE, care va fi găzduit la București după ce România a câștigat această competiție în fața altor 6 țări UE, respectiv Germania, Belgia, Lituania, Luxemburg, Polonia și Spania.
Statul român și-a asumat să acopere timp de 10 ani costurile cu chiria și utilitățile noului Centru de securitate cibernetică al UE din București, în condițiile în care acest aspect a reprezentat un avantaj în procesul de evaluare a candidaturilor țărilor UE care și-au dorit să găzduiască această structură europeană.
Prevederile acestui Memorandum au fost apoi inserate în proiectul de reorganizare pe care l-a propus Nazare pentru Ministerul Finanțelor, program care nu a fost însă acceptat de Florin Cîțu.
Blocajul a apărut în vara acestui an, când premierul Cîțu l-a demis pe Nazare. Interimatul Finanțelor a fost preluat de Florin Cîțu, apoi la conducerea Ministerului a fost numit Dan Vîlceanu.