Cercetătorii au transportat tone de zaț de CAFEA într-o pădure. Ce s-a întâmplat… este uluitor!
Una dintre cele mai mari probleme ale producției de cafea este că generează o cantitate incredibilă de deșeuri. Odată ce boabele de cafea sunt separate de coji, aproximativ 45% din întreaga biomasă este aruncată.
Astfel, pentru fiecare kilogram de cafea prăjită de care ne bucurăm, o cantitate echivalentă de zaț de cafea este aruncată în gropile de gunoi de pe tot globul. Aceasta înseamnă că aproximativ 10 milioane de tone de zaț de cafea sunt aruncate în mediu în fiecare an.
Și, atunci când sunt eliminate în mod necorespunzător, deșeurile pot provoca daune grave solului și surselor de apă.
Cu toate acestea, un nou studiu publicat în revista British Ecological Society (Societatea Ecologică Britanică) a descoperit că zațul de cafea nu este doar o pacoste care trebuie aruncată, ci poate avea un impact incredibil de mare asupra refacerii zonelor defrișate ale planetei.
În 2018, cercetătorii de la ETH-Zurich și de la Universitatea din Hawaii au împrăștiat 30 de basculante cu zaț de cafea, pe o suprafață de teren degradat din Costa Rica. Experimentul a avut loc într-o fostă fermă de cafea, care a suferit defrișări rapide în preajma anului 1950.
Un alt teren din apropiere fost lăsat netratat cu zaț de cafea, pentru a acționa ca un punct de control pentru experiment.
„Rezultatele au fost dramatice”
„Zona tratată cu un strat gros de zaț de cafea s-a transformat într-o mică pădure, în doar doi ani, în timp ce parcela de control a rămas dominată de ierburi neindigene de pășune”, a precizat dr. Rebecca Cole, autorul principal al studiulu.
În doar doi ani, zona tratată cu zaț de cafea a avut o acoperire de 80%, comparativ cu doar 20% din suprafața de control. Deci, zona tratată cu zaț de cafea a crescut de patru ori mai rapid. Asemenea unui strop de cofeină, a revigorat activitatea biologică din zonă.
Baldachinul era, de asemenea, de patru ori mai înalt decât cel al suprafeței de controlul.
Zona tratată cu cafea a eliminat și o specie invazivă de iarbă care invadase terenul și a împiedicat dezvoltarea pădurilor. Eliminarea sa a permis altor specii indigene să preia și să recolonizeze zona.
„Acest studiu de caz sugerează că subprodusele agricole pot fi folosite pentru a accelera recuperarea pădurilor pe terenurile tropicale degradate. În situațiile în care prelucrarea acestor subproduse implică un cost pentru industriile agricole, utilizarea lor pentru restaurare și pentru a îndeplini obiectivele globale de reîmpădurire poate reprezenta un scenariu «câștig-câștig»”, a mai spus dr. Cole.
Dacă rezultatele sunt repetabile, este un „câștig-câștig” pentru băutorii de cafea și pentru mediu.
Cercetătorii cred că tratamentele cu cafea pot reprezenta o modalitate rentabilă de a reîmpăduri terenurile degradate. Ele pot lucra, de asemenea, pentru a inversa efectele schimbărilor climatice prin sprijinirea creșterii pădurilor de pe tot globul.
Acordul de la Paris din 2016 a făcut din reîmpădurire o parte importantă a luptei împotriva schimbărilor climatice. Acordul stimulează țările în curs de dezvoltare să reducă defrișarea și degradarea pădurilor, să promoveze conservarea pădurilor și managementul durabil și să sporească stocurile de carbon forestier în țările în curs de dezvoltare.
„Sperăm că studiul nostru este un punct de plecare pentru alți cercetători și industrii, pentru a arunca o privire asupra modului în care ar putea face producția lor mai eficientă prin crearea de legături cu mișcarea globală de restaurare”, a încheiat dr. Cole.
Foto – caracter ilustrativ: Profimedia