Scandalul Bojdeuca. Cine l-a „omorât” pe Creangă? Directorul DJC Iași, chemat în Parlament. „Să ne pună la dispoziție avizele!”- DECLARAȚII EXCLUSIVE
Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților, a declarat pentru Gândul – în legătură cu subiectul care a stârnit nenumărate critici și controverse în spațiul public și anume restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă – că a trimis solicitare către Direcția Județeană de Cultură Iași, în care cere prezența directorului acestei instituții, Bobi Apăvăloaei, în Parlament, pentru a explica în Comisia de cultură a Camerei Deputaților cum a fost avizată restaurarea bojdeucii lui Ion Creangă.
Costel Alexe, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, a declarat, luni, că bojdeuca din Ţicău, aşa cum este cunoscută casa în care a locuit pentru o perioadă Ion Creangă, va fi redeschisă publicului în 15 decembrie.
Conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare, articolul 23, alin (1), intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii.
Potrivit legii, programul de conservare a monumentelor istorice înscrise în Lista cuprinzând monumentele istorice în grupa A se avizează de Ministerul Culturii şi Cultelor, iar cel al monumentelor istorice înscrise în Lista cuprinzând monumentele istorice în grupa B se avizează de direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Bojdeuca lui Creangă, prima casă memorială transformată în muzeu și clasată pe lista monumentelor istorice
Personalităţi şi cititori şi-au exprimat în aceste zile indignarea și uimirea cum arată, după restaurare, Bojdeuca lui Creangă: cu ciubăr, prize, parchet laminat, fiind catalogată ca o pensiune de două margarete.
Situată în cartierul Ţicău, din Iaşi, Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Casa are două camere, dispuse de o parte şi de alta a unui antreu, devenind muzeu pe data de 15 aprilie 1918.
În această casă, scriitorul a trăit între anii 1872- 1889, pragul ei fiind călcat şi de poetul Mihai Eminescu, bun prieten cu Creangă.
Toate Poveștile și Amintirile din copilărie au fost scrise în Bojdeuca din Țicău
„În anul 1876, o jumătate de an, Mihai Eminescu a locuit aici, trăind «fără pic de gânduri rele», împreună cu Creangă, cu personajele lui, viața adevarată pe care o visa. În bucătărie se afla cuptorul cu hornul asemănător celui de la casa parintească din Humulești, măsuța de lemn cu trei picioare, cuptorul, icoana – amintire de la mama sa, portretul Tincăi Vartic și alte obiecte memoriale originale”, se precizează în prezentarea făcută pe culturainiasi.ro.
„Am cerut aceste documente justificative și prezența dumnealui la comisie”
„Dincolo de opinii personale, estetică, stil, școală de restaurare, mi-ar fi plăcut să am acces la aceste documente și la opinia avizată a aceluia care a emis aceste avize. De aceea, eu am luat act de ceea ce am văzut în mediul online și fără să emit alte opinii am cerut aceste documente justificative și prezența dumnealui la comisie.
Răspunsul primit a fost acela că dumnealui nu poate să vină fizic – deoarece sunt numai doi oameni angajați în cadrul Direcției Județene de Cultură Iași și de aceea va fi prezent, într-o dată viitoare, pe care o vom agrea împreună, într-o întâlnire online cu membrii Comisiei. Urmează să stabilim când ne vom întâni, pentru ca dumnealui să ne explice toată situația și să ne pună la dispoziție avizele.”
„Trebuie întrebări concrete cu privire la școala de restaurare folosită”
Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților, a explicat cine a dat avizele pentru restaurarea Bojdeucii lui Creangă.
„Direcția Județeană de Cultură, plus Direcțiile Regionale – aceste direcții reprezintă un for ad- hoc, cu reprezentanți din partea mai multor foruri decizionale care se întâlnesc pentru a aviza monumente istorice. Se cheamă Comisii Regionale. Ele nu sunt o instituție în sine, ci o comisie care se întâlnește ad-hoc pentru a emite avize. Este un efort coroborat între cele două menționate anterior.
Trebuie întrebări concrete cu privire la școala de restaurare care a fost folosită, pentru că în tot procesul de restaurare trebuie să respecți niște elemente. Nu înlocuiești tot lemnul, nu folosești piatră de munte în zonă de câmpie, dacă nu a fost inainte. Sunt niște elemente care păstrează nuanțele și specificul local al monumentului respectiv.”
Avizele existente pentru restaurarea Bojdeucii lui Creangă, la control
Deputatul USR Iulian Bulai a trimis o solicitare și către Ministerul Culturii pentru a primi documentația de avizare și punctul de vedere al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Iași în cazul restaurării Bojdeucii lui Creangă și a vedea cum a fost justificată emiterea unui punct de vedere favorabil în acest caz.
„Casa părintească a lui Ion Creangă e monument istoric. Statul are obligația de a proteja patrimoniul tocmai împotriva ideilor trăsnite ale unora și altora. Sunt zeci de oameni care depun munți de documente și așteaptă cu lunile un aviz ca să-și văruiască fațada și să-și instaleze o centrală termică într-o clădire-monument – și sunt sigur că nu li s-ar permite să facă genul de termopanizare de la Bojdeucă.
Cred că e cazul să aflăm cum s-a ajuns ca o direcție județeană de cultură și o comisie zonală a monumentelor să aprobe încălzirea prin pardoseală, gresia și restul minunilor «moderne» operate de dl. Alexe la Iași”, declară deputatul USR Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților.
„A fost fraudată istoria și a fost tratată în bătaie de joc orice regulă de patrimoniu”
„Mutilarea Bojdeucii lui Creangă are toate datele unei fraude”, atrage atenția și senatorul USR Marius Bodea, care consideră că e nevoie de o anchetă care să stabilească clar cum au fost obținute avizele în acest caz.
„Dacă recepția finală a fost deja realizată, dacă proiectul arhitectural a fost aprobat și execuția este fidelă (monstruozitatea de azi), atunci totul are datele unei fraude. A fost fraudată istoria și a fost tratată în bătaie de joc orice regulă de patrimoniu. Avem nevoie urgentă de o anchetă care să stabilească circuitul de avizare în vederea reabilitării bojdeucii lui Ion Creangă.
Avem o Comisie Națională a Monumentelor Istorice care trebuie să se pronunțe. Solicit experților în patrimoniu, Ordinului Arhitecților, să facă un pas în față și să își exprime punctul de vedere. Ministerul Culturii are o responsabilitate directă și el, prin Direcția Județeană pentru Cultură Iași, fără avizele căreia lucrările nu puteau demara”, a declarat senatorul USR Marius Bodea.
„Am reușit să conservăm farmecul unic al bojdeucii”
Costel Alexe, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, a răspuns în fața acuzațiilor că bojdeuca a fost „mutilată” după ce a fost restaurată, susținând că au fost respectate toate etapele din proiectul prevăzut, care a beneficiat de finanţare europeană.
Oficialul a spus că bojdeuca lui Creangă este „cel mai vizitat muzeu” din Iași, iar lucrările de renovare au fost făcute „cu mijloace adecvate, care au scopul de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din Romania.”
“Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă a respectat întocmai proiectul aprobat în cadrul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice și a primit avizul Direcției Județene pentru Cultură Iași. Însuși directorul Direcției Județene pentru Cultură Iași a declarat că a semnat fără emoție recepția lucrărilor efectuate la Bojdeucă.
Sunt încrezător că și Corpul de Control al Ministerului Culturii, alături de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu vor face o analiză obiectivă asupra calităţii lucrărilor și a întregului proces de restaurare.
Personal, vă spun că este un lucru bun că și aceste instituții vor verifica lucrările și astfel vom putea reitera un lucru esențial legat de reabilitarea Bojdeucii: proiectul a fost realizat în conformitate cu ceea ce s-a avizat în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, iar lucrările de intervenție și de restaurare au respectat criteriile privind reabilitarea obiectivelor de patrimoniu.
Cu această ocazie, îi fac o invitație publică doamnei ministru Raluca Turcan, de a ne fi alături la evenimentul de inaugurare a Bojdeucii lui Ion Creangă, în decembrie. Sper, astfel, să putem prezenta împreună acest simbol al culturii ieșene de care ne simțim cu toții atât de atașați”, a declarat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.
„Am semnat fără emoții recepția de lucrări la acest obiectiv”
Proiectul, avizat în 2019, a fost realizat de arhitectul Corneliu Ciobănașu, care a decedat în anul 2022. Ulterior, implementarea a fost preluată de către fiul acestuia, arhitectul Filip Ciobănașu.
„Sunt folosite materiale din epocă, nu sunt introduse, așa cum a circulat, tablă pe acoperiș, gresie, faianță, parchet melaminat”, a declarat Bobi Apăvăloei, directorul Direcției Județene de Cultură Iași, care a prezentat, alături de arhitecți, rezultatul final al reabilitării.
„Lucrările de intervenție și de restaurare au păstrat fidel imaginea Bojdeucii, cu materialele tradiționale”
„Am încercat să le reproducem, motiv pentru care, de exemplu, șița a fost bătută de meșteri populari. Tencuielile au fost prelucrate cu mâna ca să păstrăm acea vibrație a casei tradiționale. Nu toate tâmplăriile s-au restaurat, ele sunt din stejar.
Au trecut prin mâna unor restauratori de la Palatul Culturii care au păstrat într-adevăr tonurile foarte închise de lemn. Deci da, sunt niște tonuri închise la tâmplărie. Asta pentru că așa arăta în epocă”, a declarat arhitectul Filip Ciobănașu.
”Restaurarea, necesară pentru a stopa procesul de deteriorare şi pentru a păstra semnificaţia culturală”
Alexandru Muraru, fost director general al Institutului Naţional al Patrimoniului, afirmă, într-o postare pe site-ul său, că lucrările de restaurare a Bojdeucii s-au făcut conform standardelor de intervenţie asupra monumentelor istorice şi au avut scopul de a prelungi durata de viaţă a clădirii şi de a-i îmbunătăţi rezistenţa structurală.
„Controversele apărute în spaţiul public, deşi înţelese din perspectiva ataşamentului emoţional faţă de patrimoniul naţional, nu reflectă în totalitate realităţile şi necesităţile tehnice ale unui astfel de proces complex de restaurare. Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă a fost un proiect complex, care a implicat o serie de intervenţii detaliate, fiecare având scopul de a conserva şi revitaliza această clădire istorică”, consideră Alexandru Muraru.
„Toată tâmplăria a fost restaurată sau înlocuită acolo unde era necesar”
Potrivit acestuia, structura de rezistenţă a Bojdeucii era alcătuită iniţial din pereţi de vălătuci şi stâlpi de lemn, dar pentru a îmbunătăţi rezistenţa seismică au fost adăugate elemente din beton armat, înlocuind astfel elementele structurale din lemn vechi.
”Tâmplăria cerdacului a fost înlocuită cu una nouă din lemn de stejar, iar parapetul cerdacului închis a fost înlocuit cu unul dublu, izolat termic şi protejat ignifug. Pereţii interiori şi exteriori au fost supuşi unui proces de refacere a tencuielilor şi injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip, păstrând astfel aspectul autentic al clădirii.
Grinzile şi planşeul existent au fost decapate, reparate şi rebăiţuite, păstrând astfel aspectul lor original, dar îmbunătăţindu-le durabilitatea. Toată tâmplăria a fost restaurată sau înlocuită acolo unde era necesar, cu o atenţie specială la detaliile originale ale Bojdeucii.
A fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu o tâmplărie din lemn de stejar, conform cu aspectul original. Materialul lemnos al şarpantei şi al altor elemente a fost tratat pentru a fi rezistent la foc şi a preveni degradarea cauzată de insecte şi mucegai”, adaugă Alexandru Muraru.
„Restaurarea nu înseamnă întotdeauna întoarcerea la forma originală”
Muraru scrie că prima restaurare a avut loc în ajunul Primului Război Mondial, înainte de deschiderea Bojdeucii ca muzeu, iar a doua a urmat după cutremurul devastator din 1977.
El precizează că această restaurare a fost a treia din istoria Bojdeucii şi că ”multe dintre elementele care au stârnit controverse existau deja înainte de această ultimă restaurare.”
”În cadrul celei de-a treia restaurări, multe dintre elementele criticate deja existau şi au fost integrate în noua intervenţie cu respect pentru istoria şi funcţionalitatea locului. De exemplu cimentul de pe pereţi: Prezenţa cimentului, introdusă în restaurarea anterioară, a fost reevaluată şi conservată acolo unde a fost posibil, pentru a menţine integritatea structurală a clădirii. (…)
Restaurarea nu înseamnă întotdeauna întoarcerea la forma originală, ci adesea implică găsirea unui echilibru între păstrarea istoriei şi asigurarea funcţionalităţii şi siguranţei în prezent. Astfel, restaurarea actuală a Bojdeucii lui Ion Creangă, cu toate elementele sale, reprezintă un efort conştient de a conserva patrimoniul, respectând în acelaşi timp istoria intervenţiilor anterioare şi necesităţile actuale ale clădirii ca spaţiu muzeal viu şi accesibil”, a mai punctat Alexandru Muraru.
Se verifică legalitatea avizului pentru intervenţia realizată asupra monumentului istoric
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a solicitat, luni, Corpului de control verificarea legalităţii avizului pentru intervenţia realizată asupra monumentului istoric ”Bojdeuca scriitorului Ion Creangă”, iar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu vor fi solicitate să se pronunţe asupra calităţii intervenţiei, prin analizarea proiectului şi prin deplasare la faţa locului.
Tot luni, prefectul de Iaşi, Bogdan Cojocaru, a cerut Direcţiei pentru Cultură şi Inspectoratului de Stat în Construcţii să verifice modul în care au fost realizate lucrările de modernizare la Bojdeuca lui Ion Creangă.
- Conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare, articolul 23, alin (1), intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii.
- De asemenea, în conformitate cu Regulamentul de Organizare și Funcționare al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, pentru monumentele clasate în grupa B, atribuțiile de avizare în cazul monumentului istoric „Bojdeuca scriitorului Ion Creangă” sunt ale serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii – Direcția Județeană de Cultură Iași – prin Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr 5. DJC Iași are, de asemenea, responsabilitatea urmăririi lucrărilor în conformitate cu avizele emise.
Controale și controverse asupra locului unde au luat naștere Amintirile din copilărie
„Consiliul Județean Iași a scos la licitație contractul de achiziție publică de servicii de proiectare și asistență tehnică pentru obiectivul Reabilitarea Ansamblului Muzeal «Ion Creangă» Iași din cadrul proiectului «Călător pe Meridiane Culturale» în anul 2019. Conform documentației disponibile în SEAP, prin acest proiect se dorea accesarea fondurilor europene prin Programul Operațional Comun România – Republica Moldova – proiecte HARD, Obiectivul Tematic 3 – Promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric, Prioritatea 2.1 – Promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric.
Conform informațiilor din SEAP, «restaurarea obiectivului cultural Muzeul Ion Creangă» este un proiect care își propune valorificarea monumentului de patrimoniu istoric, casa scriitorului Ion Creangă, ce găzduiește muzeul cu același nume, prin realizarea unor lucrări de restaurare, amenajare și dotare a celor două clădiri (Casa Bojdeucă – clădire patrimoniu, curtea interioară și clădirea Muzeu care cuprinde expoziții foto-documentare) și a incintei muzeului”.
Ultimele intervenții majore înainte de demararea acestui proiect, lucrări de renovare și consolidare asupra monumentului istoric, au fost realizate în 1984, iar în anul 1985 muzeul a fost redeschis publicului. În acest context a fost construit în incintă Ansamblul muzeal „Ion Creangă”, care s-a inaugurat la 11 iunie 1989.
Imobilul în care a locuit Ion Creangă a fost în proprietatea familiei Vartic, loc preluat de la Biserica «Buna Vestire.» Ion Creangă a locuit într-o casă din incinta Mănăstirii Golia și, după ce a fost exclus definitiv din rândul clerului, a închiriat această casă în care a locuit până la sfârșitul vieții.
În anul 1917, casa a fost cedată Primăriei Iași, moment la care au avut loc o serie de intervenții pentru a pregăti imobilul pentru găzduirea muzeului Ion Creangă. În perioada 1931-1936 s-au realizat reparații ale casei de secol XIX, astfel, au dispărut furcile de stejar care sprijineau imobilul pe latura de est, a fost realizat un zid de piatră și a fost construită o clădire în incintă pentru îngrijitorul muzeului.
Ca urmare a cutremurului din anul 1940, când a suferit degradări considerabile, a fost necesară o intervenție, efectuată în 1942, cu sprijinul Mănăstirii Neamț. În 1966 a avut loc o reprofilare a Bojdeucii care urmărea evocarea modului de viață și atmosfera în care crea scriitorul. În primăvara anului 1968, înainte de aniversarea semicentenarului casei lui Ion Creangă, au avut loc noi lucrări de reparații.
În urma cutremurului din 1977, casa a rămas în picioare, dar a suferit degradări, ieșind din circuit pentru câțiva ani. Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Culturii.
Intervenţiile care se efectuează asupra monumentelor istorice
Autorizaţia de construire, autorizaţia de desfiinţare, precum şi autorizaţiile referitoare la intervenţiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice se eliberează numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor sau, după caz, al Direcţiei judeţe pentru Cultura, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Iaşi şi cu celelalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
a) toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajări peisagistice şi de punere în valoare, care modifica substanța sau aspectul monumentelor istorice;
b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;
c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de protecţie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe şi în monumente istorice;
d) schimbări ale funcţiunii sau destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare;
e) strămutarea monumentelor istorice;
f) amenajări de cai de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecţie a monumentelor istorice.
Ce reprezintă, potrivit Normelor de Conservare a bunurilor culturale, restaurarea
- Restaurarea – o intervenție competentă cu mijloace adecvate asupra unui bun cultural mobil, cu scopul de a stopa procesele de deteriorare, de a păstra cât mai mult posibil din original și din semnificația inițială a obiectului asupra căruia se intervine. În unele cazuri, restaurarea devine reconstituire, dacă ea cuprinde şi părţi refăcute în întregime.
Actul de restaurare nu-și propune să creeze un bun cultural mobil nou. El urmărește să aducă bunul cultural mobil la o stare, la un aspect care să transmită cât mai complet funcția originală a acestuia.
- Conservarea cuprinde, la rândul ei, o gamă largă de lucrări, de la operaţii simple de întreţinere şi reparaţii, putând ajunge pậnă la măsuri complicate de consolidare. Potrivit experților, conservarea nu-şi propune modificarea aspectului lucrării, ci păstrarea în forma în care a ajuns.
(1) Pe timpul efectuării lucrărilor de restaurare se interzic:
a) modificarea metodologiei de restaurare aprobate;
b) întreruperea metodologiei de lucru în mod arbitrar.
(2) Modificările metodologiei de restaurare sunt permise numai cu aprobarea comisiei de restaurare.
În cursul procesului de restaurare se vor avea în vedere următoarele principii:
a) păstrarea în totalitate a părților originale din obiect. Nici o intervenție nu trebuie să înlăture, să diminueze, să falsifice părți ale obiectului (Primum non nocere);
b) folosirea unor materiale similare celor originale sau, dacă nu este posibil, acestea să aibă proprietăți fizico-mecanice cât mai apropiate celor originale (Compatibilitatea materialelor);
c) utilizarea unor materiale, substanțe etc. care au fost experimentate, testate în condiții controlate, suficient de riguroase pentru a fi concludente în determinarea incompatibilităților și efectelor secundare;
d) folosirea unor materiale, substanțe reversibile etc. care pot fi îndepărtate ulterior, fără a afecta starea obiectului. Materialele nereversibile se vor folosi numai în situații limită în care utilizarea lor ar constitui singura modalitate de salvare a obiectului;
e) toate intervențiile asupra obiectului, din punctul de vedere al naturii, poziționării, completării zonelor lacunare etc., să se poată observa fie prin examinare directă, fie prin intermediul documentației din dosarul de restaurare (Lizibilitatea intervențiilor);
f) nu se vor face completări dacă lipsește mai mult de 50% din original (Restaurarea se oprește unde începe ipoteza);
g) urmărirea evoluției stării obiectului restaurat prin efectuarea de controale periodice.
Art. 22. – (1) Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii şi Cultelor; fac excepţie intervenţiile determinate de forţă majoră, cu condiţia ca modificările să fie reversibile.
(2) În sensul prezentei legi, intervenţiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:
a) toate lucrările de cercetare, construire, extindere, reparare, consolidare, conservare, restaurare, amenajări peisagistice, precum şi orice alte lucrări care modifică substanţa sau aspectul monumentelor istorice, inclusiv reparaţiile curente, lucrările de întreţinere şi iluminarea interioară şi exterioară de siguranţă şi decorativă;
b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;
c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de protecţie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe şi în monumente istorice;
d) schimbări ale destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare;
e) strămutarea monumentelor istorice;
f) amenajări de căi de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecţie a monumentelor istorice.
(3) Autorizaţia de construire, autorizaţia de desfiinţare, precum şi autorizaţiile referitoare la intervenţiile prevăzute la alin. (2) sunt eliberate numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi cu celelalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
(4) Autorizaţiile prevăzute la alin. (3), emise fără avizul instituţiilor abilitate prin lege şi fără respectarea condiţiilor acestora, sunt nule de drept.
Art. 24. – (1) Toate intervenţiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare a destinaţiei, de întreţinere sau de reparaţii curente, indiferent de sursa lor de finanţare şi de regimul de proprietate al imobilului, se fac sub inspecţia şi controlul propriu ale Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv ale direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu personal atestat şi agreat, în condiţiile legii.
(2) În condiţiile legii, în cazul realizării de lucrări neautorizate sau care încalcă avizele de specialitate, personalul de inspecţie abilitat are dreptul să întrerupă lucrările până la intrarea în legalitate, să aplice sancţiuni şi, după caz, să dispună revenirea la situaţia iniţială şi să sesizeze organele de cercetare penală.
(3) Expertizarea structurală a monumentelor istorice şi verificarea tehnică a proiectelor de consolidare a monumentelor istorice se fac numai de experţi şi verificatori tehnici, atestaţi de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru exigenţele specifice domeniului monumentelor istorice, cu respectarea cerinţelor privind calitatea lucrărilor în construcţii.
Art. 26. – (1) Conservarea monumentelor istorice reprezentând descoperiri arheologice rămase decopertate se face, în condiţiile legii, de către autorităţile administraţiei publice locale, sub coordonarea unor specialişti şi experţi atestaţi.
Surse foto: Facebook Costel Alexe, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi
CITIȚI ȘI: