Cine plătește pentru TERGIVERSAREA cauzei salariaților Petrom timp de 21 de ani? Petro Active cere instanței DESPĂGUBIRI de aproape 784 milioane lei

Executivul, fie cel din prezent, fie cel care va fi constituit după alegerile din decembrie 2024, ar putea fi pus în situația dificilă de a plăti daunele după ce, timp de 21 de ani de la finalizarea privatizării Petrom, guvernele succesive au tergiversat o problemă care trebuia de multă vreme tranșată: punerea în aplicare a dreptului foștilor salariați de a achiziționa acțiuni ale companiei până la limita de 8% din capitalul social, la același preț cu care urmau să se vândă acțiunile în cadrul procesului de privatizare.

Gândul prezintă, în exclusivitate, întreaga epopee a acestei tranzacții nefinalizate în cei 21 de ani, dar și situația la zi a unei bătălii interminabile care, cu cât trece timpul, majorează valoarea pagubelor aduse miilor de foști salariați ai Petrom.

În 2 octombrie 2024, la Curtea de Apel București a început procesul pe fond, prin repunere pe rol, după o perioadă de suspendare de mai bine de un an, proces în care Petro Active Investiments Company SA – firmă căreia i-au fost cesionate drepturile a 8.153 de foști salariați păgubiți de imposibilitatea achiziționării acțiunilor Petrom – a solicitat ca instanța să admită cuantumul despăgubirilor estimate la zi.

Suma avansată în acțiunea de la instanța Curții de Apel București de către Petro Active este de 783.678.977 lei, adică 96.121,55 lei pentru fiecare angajat, daune calculate din 2003 până în prezent.

O sumă care poate părea imensă, dar vinovăția este a guvernelor care s-au succedat timp de 21 de ani și care nu au tranșat situația, existând o multitudine de argumente juridice legate de calcului pagubei totale cerute în acțiunea judecătorească. Acest calcul cuprinde diferența de preț a acțiunilor, dividendele neîncasate de-a lungul timpului, inflația plus dobânda penalizatoare, pentru perioada 2003 – septembrie 2024.

De menționat că din 75.000 de salariați păgubiți, au mai rămas 23.000 care duc mai departe lupta în justiție pentru drepturile lor. Aproape 9.000 dintre aceștia se regăsesc în firma Petro Active, iar alții au acțiuni individuale sau de grup.

La această oră, instituția Prim-ministrului și Guvernul au calitate de pârât în 17 dosare pentru tergiversarea vânzării de acțiuni OMV foștilor salariați Petrom. Cincisprezece acțiuni sunt pe rolul Curții de Apel București, iar celelalte două se află în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Iată cum s-a ajuns la această situație absurdă, al cărui deznodământ poate avea consecințe majore asupra finanțelor statului și efecte indirecte asupra tuturor cetățenilor.

Soluția de avarie găsită, HG 746/2022, de neacceptat

Din 2003 până astăzi, aproape 75.000 de salariați Petrom care ar fi trebuit să obțină dreptul de a achiziționa acțiuni ale Societății Naționale a Petrolului ”Petrom” SA București (ca urmare a dispozițiilor art. 9 din Anexa 1 la OUG 249/1997) până la limita de 8% din capitalul social al firmei, la același preț cu care urmau să se vândă acțiunile în cadrul procesului de privatizare, nu au primit nimic.

Și acum au loc procese în instanțe legate de acest drept care nu a fost acordat miilor de foști angajați Petrom. Ba mai mult, în timpul prelungirilor inadmisibile, Guvernul a schimbat regula și a luat decizia, în 2022, de a nu se mai acorda până la 8% din capitalul social acțiuni pentru salariați Petrom, ci doar până la 1%.

Soluția găsită era inacceptabilă pentru că salariații ale căror drepturi conferite prin Ordonanța de Urgență din 1997 au fost păgubiți în cei 21 de ani care s-au scurs de la finalizarea privatizării (2003) și până în prezent.

Guvernele care s-au succedat de-a lungul timpului, în această perioadă, au lăsat problema nesoluționată, fără a da vreo explicație pertinentă. Acum, actualul Guvern este pus în situația de a plăti pentru această pasivitate.

Mai mult, soluția găsită pentru a ieși din acest impas, prin Hotărârea de Guvern nr. 746/2022 (când premierul de atunci Nicolae Ciucă a început să primească amenzi și Guvernul, penalități pe bandă rulantă), de a scădea cota procentuală de achiziționare ca drept al salariaților Petrom de la 8% la 1% era inadmisibilă. Și, ulterior, a fost anulată în primă instanță.

Decizia definitivă de la ICCJ, ignorată

Încă din 1997, cota procentuală din acțiunile societății care urma să fie achiziționată de salariați și momentele la care urma să se realizeze această achiziție trebuiau stabilite prin hotărâre de Guvern. Numai că, timp de 18 ani, din 1997 până în 2015, Guvernul nu a emis nicio hotărâre.

Drept urmare, salariații păgubiți de dreptul lor la achiziționarea acestor acțiuni au promovat o acțiune care a făcut obiectul unui amplu dosar – 1442/2/2015 – prin care au solicitat obligarea Executivului la adoptarea unei hotărâri pentru aplicarea dispozițiilor articolul 9 din Anexa 1 a OUG 49/1997.

Patru ani mai târziu, în 8 mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis acțiunea salariaților și a oblifgat Guvernul să adopte o hotărâre prin care să pună în aplicare dispozițiile din Ordonanța de urgență, în vederea vânzării de acțiuni ale OMV Petrom până la limita de 8% din capitalul social, la același preț cu care au fost vândute acțiunile în cadrul procesului de privatizare, sub sancțiunea aplicării unei amenzi de 1.000 de lei/zi de întârziere, de la data pronunțării acestei decizii  și până la executarea obligației.

Procesul a fost intentat, inițial, de 23.000 de foști salariați Petrom.

Cereri în instanță pentru amendarea Guvernului și obligarea la plata penalităților

Mai târziu, prin încheierea mai multor contracte de cesiune cu toți salariații păgubiți de această tergiversare, societatea Petro Active Investiments Company SA a obținut toate drepturile, garanțiile și creanțele dobândite de 8.453 de salariați, prin decizia ICCJ din 2019.

Numai că, din 2019, când ICCJ a dat decizia, până în 2022, Guvernul nu a pus-o în executare, astfel că societatea-cesionar a promovat mai multe acțiuni care, în prezent, se află pe rolul Curții de Apel București.

Aceste acțiuni au drept scop obligarea Guvernului la plata penalităților de întârziere și amendarea acestuia pentru neexecutarea obligației de a face, consfințite prin decizia ICCJ din 2019. 

În replică, Guvernul a promovat, în iunie 2022, Hotărârea de Guvern mult așteptată timp de trei ani. Este vorba de HG 746/2022 pentru aprobarea cotei procentuale ce urmează a fi achiziționată de salariați societății OMV Petrom SA și momentul la care se va realiza achiziționarea acțiunilor de către aceștia, publicată în Monitorul Oficial nr. 560/08.06.2022.

Împotriva acestei hotărâri de guvern au fost promovate două acțiuni în anulare de către persoane individuale, foști salariați Petrom ale căror drepturi nu au fost cesionate către societatea Active Investiments Company S.A.

Ambele acțiuni au fost admise în primă instanță, de către Curtea de Apel Ploiești, prin sentința nr. 76/03.05.2023, pronunțată în dosarul nr. 56/42/2023 și sentința nr. 89/11.05.2023, pronunțată în dosarul nr. 99/42/2023. Cele două dosare se află acum în recurs, pe rolul ICCJ, au trecut de procedura de filtru și au termen de judecată în cursul lunii octombrie.

Ceea ce este important, însă, de reținut este faptul că HG 746/2022, prin care se prezumă că Guvernul a pus în executare decizia ICCJ din 2019, a fost anulată în primă instanță.

Câte dosare sunt pe rolul instanțelor

În prezent, societatea Petro Active Investiments Company a promovat mai multe capete de cerere împotriva instituției Prim-ministrului și a Guvernului. E vorba de cereri principale care privesc fixarea sumei datorate cu titlu de penalități acordate prin Decizia ICCJ (1.000 de lei pe zi de întârziere). Ele fac obiectul dosarului nr. 1442/2/2015* aflat pe rolul Curții de Apel București, care a fost suspendat până ce a fost soluționat definitiv dosarul nr. 56/42/2023 aflat pe rolul ICCJ, având ca obiect anularea HG 746/2022. Acest dosar va fi reluat, la Curtea de Apel București, în 2 octombrie 2024.

Pe lângă aceste cereri principale, mai există cererile subsidiare care privesc penalitățile de întârziere, distincte de penalitățile stabilite de ICCJ în decizia definitivă din 2019 și care urmează a fi plătite de Guvern. Totodată, reclamanții cer și obligarea instituției Prim-ministrului la plata amenzii de 20% din salariul mimim brut pe economie per zi de întârziere.

Aceste cereri subsidiare au fost disjunse din dosarul nr. 1442/2/2015*, astfel că s-au format pe rolul Curții de Apel București alte 14 dosare. Litigiile, per total, se ridică la 17 , dintre care 15 se află pe rolul Curți de Apel București în judecarea pe fond, iar două sunt la Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs. Unele dintre dosarele aflate la CAB au fost suspendate până la soluționarea definitivă a dosarului 57/42/2023, care a admis acțiunea, în primă instanță, în luna mai a anului trecut.

Contactați de Gândul, reprezentanții Petro Active Investiments Company, au declarat, în exclusivitate:

“Inițial, au fost 8.153 de dosare. Aceastea au fost comasate la dosarul inițial, ce poartă numărul 1442, și ulterior au fost disjunse în 14 dosare, la Curtea de Apel, unde se judecă cererea întemeiată pe art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, stabilirea penalităților și amendarea conducătorului instituției publice, respectiv Guvernul României.

Noi reprezentăm acum 8.153 de foști salariați Petrom. Petro Active Investiments a promovat cererile de executare silită ce formează obiectul celor 14 dosare disjunse din prezentul dosar repus pe rol în 2 octombrie 2024. Dosarele disjunse se află în primă instanță pe rolul Curții de Apel București, aflate în curs de soluționare. A doua etapă a procedurii de executare silită este cea întemeiată pe dispozițiile art. 24 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 și care formează obiectul prezentului dosar.

Prin cererile de executare silită din cadrul acestui dosar, cedenții urmăresc să obțină fixarea (calcularea) sumei finale pe care instanța o va stabili cu titlu de penalități de întârziere și cu titlu de amendă și stabilirea despăgubirilor pe care Guvernul României le datorează cedenților, în contextul constatării neexecutării, de către Guvernul României, a obligației de a face stabilite prin Titlu executoriu”.

Surpriza de la Curtea de Apel București

În 2 octombrie 2024, în sala de judecată, societatea Petro Active a avut parte de o surpriză. Judecătorul cauzei fusese schimbat, iar cel învestit cu soluționarea cauzei urmează să clarifice toată situația juridică și cererea făcută de reclamanți.

Din informațiile pe care le deținem, în cazul câștigării procesului, conform contractului de cesiune, cedenții vor primi jumătate din diferența de preț pe acțiune actualizată și 30% din orice despăgubire ce va fi acceptată de instanță pentru întârzierea punerii în execuție a deciziei definitive a ICCJ din 2019.

CITEȘTE ȘI:

Ce se SCHIMBĂ din 1 octombrie. Pensionarii rămân cu mai mulți BANI în buzunar, crește valoarea tichetului de masă, se extinde plafonarea RCA

Cât au plătit românii pentru gaze naturale și energie electrică față de alte țări din UE, dar și raportat la puterea de cumpărare