Premierul Marcel Ciolacu a declarat că țara noastră va acționa în instanță Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauza opoziției acesteia față de aderarea României la spațiul Schengen.
„Categoric, da”, a răspuns Ciolacu atunci când a fost întrebat dacă România va apela la Curtea Europeană de Justiție în cazul în care Austria menține veto-ul.
În decembrie 2022, președintele Klaus Iohannis a respins vehement posibilitatea ca România să dea în judecată Austria: „Acum, la cald și la emoție, tot felul de analiști vin cu tot felul de soluții. Dar pot să vă spun că România nu va ataca această chestiune la Curtea Europeană de Justiție”, a declarat Iohannis la 14 decembrie 2022.
El a respins acuzațiile Austriei cu privire la migrație: „Nu este adevărat nici ceea ce susține Nehammer, adică că prin România are loc o migrație foarte activă”.
Redăm pasajul referitor la Schengen, din interviul acordat de premier publicației austrice.
DER STANDARD: Ce strategie aveţi pentru a-l convinge pe cancelarul austriac să renunţe la veto-ul împotriva aderării la Schengen?
Marcel Ciolacu: Cancelarul Karl Nehammer ne-a informat cu doar câteva zile înainte de reuniunea Consiliului UE că nu va susţine aderarea României. Acest lucru a dus la frustrări în rândul autorităţilor şi al populaţiei româneşti. Ceea ce nu pot să accept este nici explicaţia că veto-ul Schengen are legătură cu campania electorală din Austria. Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, susţine acum aderarea României la spaţiul Schengen şi se va asigura că această chestiune va fi repusă pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie, la Consiliul UE al miniştrilor de Interne. Toate celelalte state – cu excepţia Austriei – susţin, de asemenea, aderarea României. De asemenea, nu este adevărat ceea ce spune Nehammer, şi anume că există o creştere a migraţiei prin România. Am introdus şi noi controale comune la frontieră cu Serbia pentru a scoate această problemă din discuţie. Cu toate acestea, în cazul în care cancelarul Nehammer îşi va exercita din nou, în mod nejustificat, dreptul de veto, eu, în calitate de prim-ministru, voi fi nevoit să contest decizia Austriei la Curtea Europeană de Justiţie pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare.
DER STANDARD: Dacă Nehammer spune din nou nu, veţi merge la Curtea Europeană de Justiţie?
Marcel Ciolacu: Categoric, da!
DER STANDARD: Cât de costisitor ar putea fi pentru Austria un proces care s-ar solda cu succes (pentru România)?
Marcel Ciolacu: Suficient! Conform calculelor noastre, prejudiciul se ridică la cel puţin două procente din produsul intern brut. Dar cel mai grav este faptul că Austria a creat un precedent. Pentru că, în mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia şi-a depus cererea de aderare în urmă cu aproximativ patru, cinci ani. România şi Bulgaria ar fi putut să blocheze aderarea, dar noi nu am făcut asta.
Avem acum un agresor în Europa şi de aceea acum ar fi fost cel mai important moment pentru noi să ne arătăm solidaritatea în cadrul UE. Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi să pretinzi securitate la nivel european şi să te aştepţi să faci parte din proiectul Sky Shield alături de România şi alte state UE, adică să vezi cum România face un efort financiar pentru a consolida apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental cum este aderarea la Schengen!
Inițiativa europeană Sky Shield a fost lansată de Germania în august 2022 și include 17 țări. Obiectivul acesteia este să coordoneze mai eficient și, dacă este necesar, să pună în comun proiecte de achiziții pentru apărarea aeriană terestră.
Printre țările implicate se numără: Regatul Unit, Slovacia, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Belgia, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Țările de Jos, România, Slovenia, Estonia, Norvegia, Danemarca și Suedia.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că România și Bulgaria au dovedit de nenumărate ori că, deja, fac parte din Schengen, arătând „cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările de migranţi”.
„Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le primim, în sfârşit, fără nicio întârziere!” – Ursula von der Leyen.
Austria a reacționat imediat prin vocea ministrului său de Interne.
„În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa. În multe ţări se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia”, a declarat ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner.
„La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine – Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că în prezent se efectuează evaluări cu privire la prejudiciile financiare cauzate de decizia Austriei de a bloca intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen.
Mai mult, aceste prejudicii nu se referă doar la impactul financiar, ci și la negarea acestor țări a unuia dintre cele mai mari beneficii europene: libertatea de mișcare, spune șefa Parlamentului European.
Cu 12 ani în urmă, Comisia Europeană a decis că aceste țări ar trebui să intre în spațiul Schengen, iar Parlamentul European a subliniat că nu există niciun motiv legal sau politic pentru ca aceste țări să fie excluse de la libertatea de mișcare oferită de Uniunea Europeană”, a subliniat Roberta Metsola la Strasbourg.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor din România, a solicitat o analiză a costurilor suplimentare pentru țară ca urmare a respingerii intrării în spațiul Schengen din partea Austriei, care a utilizat dreptul de veto.
Potrivit declarațiilor ministrului, prejudiciul total ar putea atinge aproximativ 2% din PIB, adică aproximativ 6 miliarde de euro.
„În decembrie, când s-a luat această decizie (de către Austria – n. red.) de a respinge aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen, s-a luat o decizie pentru țări care așteptaseră ani de zile pentru un răspuns negativ. Cum putem justifica un astfel de mesaj, noi, ca europeni?”, a adăugat Metsola în deschiderea sesiunii parlamentare europene de la Strasbourg, potrivit ZF.ro
Europarlamentarul Vlad Gheorghe a mers personal în Parlamentul de la Viena unde a lasat factura pe care austriecii trebuie să o plătească pentru decizia de a bloca complet nejustificat aderarea României la Schengen.
Această factură pe un an de zile este în cuantum de peste 11 miliarde de euro, ce trebuie să fie plătită românilor după ce au fost privați de dreptul de liberă circulație în spațiul Schengen, scrie Podul.ro.
Austria și Olanda au blocat, prin veto, la Consiliul Uniunii Europene pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) din decembrie 2022 cererea de aderare la Schengen formulată de România și Bulgaria. Dacă de principiu, cu partea olandeză lucrurile erau ca și rezolvate, Austria rămâne totuși un ghimpe în coasta României și refuză categoric extinderea stpațiului Schengen pentru noi și vecinii bulgari.
CITEȘTE ȘI:
EXCLUSIV | Victor Ponta, despre „cartoful fierbinte” al aderării și acționarea în instanță a Austriei: „Salut decizia curajoasă și legitimă