CNSAS: „Securitatea a deschis 250.000 de dosare de urmărire (1980-1989), 45.000 doar în 1989” / Interceptarea telefoanelor și filajul, puncte-cheie

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) precizează că Securitatea a deschis 250.000 de dosare de urmărire în perioada 1980-1989. Dintre acestea 45.000 au fost deschise în anul 1989. Peste 50.000 au fost dosare de urmărire informativă, aceasta fiind cea mai complexă formă a urmăririi.

Pe lângă dirijarea reţelei informative, urmărirea informativă mai putea cuprinde interceptarea corespondenţei şi a convorbirilor telefonice, dar şi filajul.

„Din păcate, este imposibil de stabilit un număr clar al românilor urmăriţi de Securitate. Unele dosare au fost distruse, ori au dispărut în decembrie 1989.

HOROSCOP Noroc în plan financiar pentru aceste 5 ZODII, înainte de Revelion!

22:58

ȘTIINȚĂ Fenomenul care ridică îngrijorări în rândul oamenilor de știință. Orbita Pământului este plină de deșeuri

22:22

Mulţi erau urmăriţi la comun în dosare de obiectiv (ale instituţiilor sau unităţilor economice în care lucrau), dosare de comună, dosare de problemă (Problema Evaziune, Problema Legionară, Problema Culte-Secte, Problema Artă-Cultură etc). Alţii erau urmăriţi în dosare de grup (în care doar cel perceput de securişti ca lider este menţionat titular), ori ca rude / legături în dosarul altei persoane.

Mulţi dintre cei arestaţi, în timp ce încercau să treacă fraudulos frontiera, nu au un dosar de urmărire, aceasta fiind în epocă o infracţiune de drept comun (dar având ca motiv politica autorităţilor comuniste de a limita drastic plecările în străinătate).

De asemenea, cei stabiliţi legal, ori rămaşi ilegal, în străinătate au fost, anterior plecării, verificaţi în cadrul dosarelor de paşapoarte. Mai trebuie spus că numeroşi cetăţeni români au avut chiar două sau mai multe dosare de urmărire deschise în perioade diferite.

De asemenea, pentru unele persoane urmărite în anii ’80, acţiunile au fost au fost începute anterior acestei perioade. Chiar şi aşa, trunchiate, cifrele aflate în baza de date a Securităţii pot oferi o privire de ansamblu asupra dimensiunilor fenomenului”, precizează CNSAS, potrivit news.ro.

Situaţia dosarelor deschise, în funcţie de domeniile sau problemele de acţiune

• 93.000 pe linie de informaţii interne (Direcţia I şi Serviciul I al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti).
• 42.000 pe linie de contrainformaţii în domeniul economic (Direcţia II şi Serviciul II al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti)
• 40.600 pe linie de contraspionaj (Direcţia III şi Serviciul III al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti). Lor li se adaugă încă 1900 pe line de comerţ – protocol şi alte 1500 în domeniul comerţului exterior.
• 13.000 pe linie de contrainformaţii militare (Direcţia IV).
• 7.300 pe linie de antiterorism (majoritatea ale unor cetăţeni din ţări musulmane).

Peste 26.000 au fost dosare de verificare informativă, 130.000 au fost dosare de supraveghere informativă

Peste 26.000 au fost dosare de verificare informativă, 130.000 au fost dosare de supraveghere informativă, iar peste 50.000 D.U.I. – dosare de urmărire informativă, forma cea mai complexă a urmăririi, care, pe lângă dirijarea reţelei informative, mai putea cuprinde interceptarea corespondenţei şi convorbirilor telefonice, filaj.

„În mod interesant, doar vreo 80.000 din aceste dosare au fost închise prin luarea unor măsuri care şi-au atins scopul (atenţionări, avertizări, arestări, etc).

În 30.000 de cazuri materialul referitor la cel urmărit a fost considerat de securişti de mică importanţă (în principal era vorba de nemulţumiri personale legate de situaţii de la locul de muncă, referitoare la aprovizionarea cu alimente etc).

Peste 10.000 de dosare au fost închise pentru că informaţiile, pe baza cărora fuseseră deschise, nu s-au confirmat. Alte dosare au fost închise în urma părăsirii ţării de către cei urmăriţi”, a mai precizat CNSAS.

Citește și:

Se destramă „UNIUNILE EURASIATICE” inventate de Rusia? „Subminarea proiectului eurasiatic ar trebui să fie cea mai importantă sarcină a lumii libere”

Scandalul „Lasconi – apartament de la SRI”. „Nu am colaborat niciodată”/ „Cică mă dă în JUDECATĂ dacă exist”

„Război-hibrid” la granițele NATO, coordonat de Rusia lui Putin. Cum au acționat CONTRABANDIȘTII „subcontractați” de Moscova

Sociologul Alfred Bulai a fost ARESTAT preventiv pentru 30 de zile. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată

Rusia îl ține pe NU în brațe și monitorizează „Ziua Demiterilor” din Ucraina. Peskov: „Remanierea nu va avea niciun efect în perspectiva negocierilor”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele