Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor se dezbate în Parlament. Ce spun specialiștii despre „apocalipsa imobiliarelor”
Deputații dezbat zilele acestea noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor, pe fondul prăbușirii încasărilor la buget, în cazul Capitalei, din cauza blocajului din domeniul imobiliarelor, care a dus și la retragerea unor mari companii. Noul CATUC ar trebui să clarifice definitiv maniera în care se poate construi pe teritoriul României, conform unor principii universale, atât de drept, cât și edilitare.
Proiectul de lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor, adoptat la Senat pe 12 iunie, a ajuns, marți, pe ordinea de zi a comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a Camerei Deputaților, for decizional, unde a fost înregistrat în 19 iunie. Aceasta este comisia care trebuie să elaboreze raportul care trebuie să fie inaintat apoi spre votul plenului, pe lângă avize din parte altor 12 comisii. Conform procedurilor legislative, comisia poate propune raport de admitere pe forma adoptată în Senat, raport de admitere cu amendamente sau raport de respingere.
Dezbaterea vine în contextul în care analiza economico-financiară a exercițiului fiscal pe 2022 și nu numai indică o prăbușire a colectărilor la bugetul de stat, cauzată de blocajul construcțiilor din Capitală, potrivit unor surse ANAF citate de stiripesurse.ro. Astfel, activitățile economice din București s-au micșorat atât de mult din cauza blocajului urbanistic, încât contribuția la PIB a Capitalei ar fi revenit la valoarea din 2010. Cifrele oficiale ale ANAF sunt alarmante. Stoparea autorizațiilor și documentațiilor de urbanism, fie prin suspendare, fie prin anulare, a dus la un exod masiv al marilor investitori internaționali și a generat, astfel, o cascadă de scăderi ale afacerilor de pe orizontală, fie ele conectate direct sau indirect de acest sector, arată sursele citate.
Antoanela Comșa, este unul dintre experții imobiliari care a declarat, într-un interviu pentru Gândul, că Bucureștiul rămâne un oraș blocat în ceea ce reprezintă zona imobiliară, motiv pentru care mulți dezvoltatori își mută business-urile pe zona metropolitană.
Mai mult, analiza realizată recent de Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România (AREI) arată că Bucureştiul şi-a diminuat semnificativ contribuţia la PIB-ul României, de la 37% în 2019 la 29,8% în 2022, ajungând la un nivel similar anului 2010, pe fondul blocajului administrativ local şi al incertitudinii privind dezvoltarea urbanistică.
Astfel, situaţiile financiare depuse la ANAF de companiile care activează în construcţii şi tranzacţii imobiliare indică o scădere abruptă a încasărilor la buget, care au revenit anul trecut la recordul negativ minim din 2010.
Or, dacă veniturile bugetare ale României înseamnă circa 33% din PIB, rezultă că scăderea de 7 procente marchează aproape jumătate din deficitul bugetar prognozat la 5%. Semnalul de alarmă ar fi ajuns până în zona analiștilor și responsabililor guvernamentali, mai ales în contextul asumării răspunderii pe pachetul fiscal-bugetar.
Avertismentele specialiștilor
În acest context, specialiști în administrație, cât și arhitecți și reprezentanți ai societății civile au comentat, conform sursei citate, modificările propuse la actuala legislație.
Societatea civilă:
Problema principală constă în lipsa predictibilității în domeniu, care afectează întreaga societate și toate sistemele economice și instituționale: comunități locale, venituri ale administrației centrale și locale, beneficiari finali ai construcțiilor (locuințe, birouri, depozite), investitori și piețe bursiere, arată sursa citată https://www.stiripesurse.ro/apocalipsa-imobiliarelor-a-ajuns-in-parlament-ce-se-pregateste_3109799.html Experții susțin că soluția este ca prevederile aplicabile pentru orice proiect să fie cele de la momentul înregistrării cererii pentru certificatul de urbanism. În această veritabilă PREMIERĂ legislativă, s-ar aplica principiul universal al NERETROACTIVITĂȚII: pentru prim dată cetățenii, firmele și administrația vor ști precis ce și unde se poate construi, în ce condiții, fără schimbări de reguli în timpul jocului și fără derogări care să afecteze comunitatea și investitorii onești.
„Dacă există vreo vină, ea aparține autorității care a întocmit și aprobat acele PUZ-uri. Beneficiarii certificatelor de urbanism și autorizațiilor ar deveni victimele colaterale ale incompetenței administrative. E ca și cum Statul vine să ia astăzi impozit retroactiv de 90% pe salariul oficial și încasat legal al fiecăruia, invocând că legea în baza căruia a fost acordat a fost greșită. Sau ai moștenit un apartament într-un bloc construit între 1948 și 1989 și apare o lege care spune că trebuie confiscat pentru că pe atunci erau comuniștii la putere”, a afirmat un reprezentant al unui ONG cu activitate în monitorizarea eliberării autorizațiilor de construire.
Mediul academic:
O altă problemă, semnalată de această dată de către un profesor de Drept administrativ, este legată de centralizarea aprobării PUZ-urilor la nivelul Consiliului General, încălcând principiul descentralizării, limitând autonomia locală, și riscând să afecteze interesele legitime ale locuitorilor din sectoare: „E normal să dai competență Consiliului General să adopte PUZ-uri pentru zonele protejate, la cele ale monumentelor și la proiectele situate pe raza mai multor sectoare, acolo e nevoie de o decizie politică pe întreg Bucureștiul. Însă gândiți-vă că în Consiliul General sunt reprezentanți ai structurilor de partid din toate sectoarele. Nu e normal ca un om, care teoretic e votat în Sectorul 1, să decidă pentru cum să se dezvolte Sectorul 5. Sau invers.”
Administrația publică:
Un director cu state vechi în administrația locală, având activitate exact în domeniul autorizării, mai trage un semnal de alarmă: „Neactualizarea documentațiilor de urbanism, conform modificărilor din legislația cu forță juridică superioară permite abateri grave de la regulile instituite deja, dar neaplicate. Mai exact, actualizarea reglementărilor secundare, gen PUZ, trebuie să se facă de drept, la intrarea în vigoare a actelor normative de nivel superior. În acest fel se vor elimina derogările care au permis atâtea aberații. De pildă, acest Cod trebuie să precizeze că nu dărâm casa omului dacă a greșit Primăria când a făcut PUZ-ul în baza căruia l-am autorizat, dar nici nu mai pot amâna la nesfârșit, eu ca Primărie, să actualizez un PUZ conform legislației superioare, naționale, pentru ca un edil să îi lase pe toți așa zișii „dezvoltatori”, să facă blocuri între case de un nivel”
Conform surselor citate, provocarea va fi inclusiv în reglementarea spațiilor verzi, pe care până la acest moment nicio administrație locală, în frunte cu cea din București, nu le-a inventariat, deși a fost tema de campanie a primarului general. Însă rămâne de văzut dacă forma finală a proiectului va consfinți dezastrul bugetar la nivel național sau va propune o soluție echilibrată, care să servească întregii societăți.
Sursa FOTO: pixy.org
CITIȚI ȘI: