Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare în valoare de până la 24 de milioane EUR (118,6 milioane RON) notificată de România pentru sprijinirea investițiilor în porturile maritime și interioare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză și de tranziție privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 pentru a sprijini măsuri în sectoare care sunt esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și reducerea dependenței de combustibili.
Noul cadru modifică și prelungește parțial cadrul temporar de criză, adoptat la 23 martie 2022 pentru a permite statelor membre să sprijine economia în contextul actualei crize geopolitice. Cadrul a făcut deja obiectul unor modificări la 20 iulie 2022 și la 28 octombrie 2022.
Granturi directe pentru România
În cadrul schemei se vor acorda ajutoare sub formă de granturi directe cu o valoare limitată. Măsura, finanțată parțial din fondurile de coeziune, va sprijini operatorii portuari privați pentru ca aceștia să îmbunătățească funcționarea culoarelor de solidaritate Ucraina-UE.
Scopul măsurii este de a remedia deficiențele legate de capacitatea suprastructurii porturilor, printre altele în ceea ce privește achiziționarea de echipamente pentru transportul de mărfuri pe distanțe scurte și extinderea capacităților de depozitare temporară. De asemenea, se va facilita astfel transportul cerealelor și tranzitul prin porturile românești care au nevoie de sprijin urgent pentru a face față fluxurilor tot mai mari de trafic de mărfuri.
Comisia a constatat că schema de ajutoare notificată de România îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză și de tranziție. În special, ajutorul (i) nu va depăși 2 milioane EUR pe beneficiar și (ii) se va acorda până la 31 decembrie 2023.
Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză și de tranziție. Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
Cadrul temporar de criză și tranziție prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate:
- ajutoare cu valoare limitată, sub orice formă, pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contramăsurile ulterioare, până la suma majorată de 250 000 EUR în sectorul agriculturii și, respectiv, 300 000 EUR sectorului pescuitului și acvaculturii și de până la 2 milioane EUR în toate celelalte sectoare;
- sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate: în cazuri excepționale și sub rezerva unor garanții stricte, statele membre le pot oferi furnizorilor de energie, pentru activitățile lor de comerciale, garanții publice cu o acoperire de peste 90 %, în cazul în care acestea sunt furnizate drept garanții financiare nefinanțate contrapărților centrale sau membrilor compensatori;
- ajutoare prin care să se ofere compensații pentru prețurile ridicate la energie: ajutoarele, care pot fi acordate sub orice formă, le vor oferi compensații parțiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare generate de creșterea excepțională a prețurilor la gaze și energie electrică. Valoarea ajutorului individual poate fi calculată pe baza consumului anterior sau actual, ținând seama de necesitatea de a menține intacte stimulentele de piață pentru a reduce consumul de energie și pentru a asigura continuitatea activităților economice. În plus, statele membre pot oferi sprijin în mod flexibil, inclusiv sectoarelor mari consumatoare de energie afectate în mod deosebit, sub rezerva unor garanții pentru a evita supracompensarea și pentru a stimula reducerea amprentei de carbon în cazul ajutoarelor în valoare de peste 50 de milioane EUR. De asemenea, statele membre sunt invitate să ia în considerare, în mod nediscriminatoriu, stabilirea unor cerințe legate de protecția mediului sau de securitate a aprovizionării.
- măsuri de accelerare a utilizării energiei din surse regenerabile: statele membre pot institui scheme de investiții în toate sursele regenerabile de energie, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul și biometanul, stocarea și căldura din surse regenerabile, chiar și prin pompe de căldură, cu proceduri de licitație simplificate care pot fi puse în aplicare rapid, cuprinzând, în același timp, garanții suficiente pentru respectarea condițiilor de concurență echitabile. În special, statele membre pot elabora scheme de ajutoare pentru o anumită tehnologie care necesită sprijin având în vedere mixul energetic național specific. Condițiile de acordare a ajutoarelor pentru proiecte mici și tehnologii mai puțin mature, cum ar fi hidrogenul din surse regenerabile, au fost simplificate prin renunțarea la condiția de a se trece printr-un proces de licitație competitiv, sub rezerva existenței anumitor garanții;
- măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale: pentru a accelera și mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investițiile care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficiență energetică și trecerea la utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile de energie care respectă anumite condiții, cu extinderea posibilităților de a sprijini decarbonizarea proceselor industriale prin trecerea la combustibili pe bază de hidrogen. Statele membre au posibilitatea fie (i) să instituie noi sisteme bazate pe licitații, fie (ii) să sprijine direct proiecte, fără licitații, cu anumite limite în ceea ce privește ponderea sprijinului public.
Cadrul temporar de criză și de tranziție adoptat vineri completează numeroasele posibilități oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat.
CITIȚI ȘI:
VIDEO | Joe Biden acuză teroriștii Hamas că decapitează copii: „Am confirmat imaginile/ Nu am crezut niciodată că voi vedea așa ceva”
VIDEO | Antony Blinken s-a întâlnit cu liderul palestinian Mahmoud Abbas la Amman: „Hamas nu susține dreptul poporului palestinian la demnitate”
Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central.
Absolvent de licență și master în Științe ...
vezi toate
articolele