Reprezentanța Comisiei Europene în România laudă progresele înregistrate de statul nostru și vecinii bulgari în ceea ce privește proiectele-pilot referitoare la procedurile rapide de azil și returnare. România și Bulgaria au făcut „ progrese semnificative”.
Ca urmare a scrisorii trimise statelor membre de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen în ianuarie, dar și a concluziilor Consiliului European din luna februarie 2023, România și Bulgaria au instituit două proiecte-pilot în martie 2023, cu sprijinul Comisiei Europene și al agențiilor UE relevante.
România și-a modificat legislația în materie de azil în luna mai, permițând emiterea de decizii negative privind protecția internațională, împreună cu o decizie de returnare. Astfel, procedura de returnare a devenit mai eficientă, transmite Comisia.
România a testat, de asemenea, procedura accelerată într-un mod îmbunătățit, ceea ce a condus la prelucrarea rapidă a cererilor de azil, mai precizează aceștia. Autoritățile române au consolidat și mai mult cooperarea cu EUAA, pe baza planului operațional. Experții EUAA pot participa acum pe deplin la înregistrarea și evaluarea cererilor de azil înregistrate în țara noastră.
În ceea ce privește gestionarea frontierelor și cooperarea internațională, Comisia precizează că România a continuat să își gestioneze în mod eficace frontierele externe cu Serbia. Pe baza activităților de prevenire a migrației neregulamentare desfășurate împreună cu autoritățile sârbe, de la începutul proiectului-pilot, în luna martie, au fost efectuate peste 400 de misiuni comune de patrulare și patrulări ad-hoc. Corpul permanent al Frontex este prezent cu ajutorul vehiculelor mobile de supraveghere în secțiunea de frontieră dintre România și Serbia din zona operațională Terra 2023.
Așa cum arată și graficul de mai jos, prezentat de Consiliul European (actualizat la septembrie 2023), se poate vedea cum principala rută folosită de migranți în 2015 era ruta prin estul Europei, urmată de cea centrală și de cea vestică, ca în 2023, principala rută folosită de migranți să fie prin centrul Europei.
Comisia mai arată că România menține contacte bilaterale cu statele membre prin intermediul rețelei la nivel înalt privind returnările și cu Frontex în ceea ce privește bunele practici în materie de returnare, în special consilierea în domeniu. România participă pe deplin la platforma europeană multidisciplinară împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) și la grupurile de lucru operaționale create pentru combaterea rețelelor infracționale implicate în introducerea ilegală de migranți.
Pentru a valorifica în continuare realizările pozitive de până acum, s-a convenit continuarea cooperării în cadrul proiectelor-pilot, fiind prevăzute comitete directoare periodice pentru a monitoriza punerea în aplicare și eficiența noilor măsuri introduse în acest context, mai precizează Executivul european.
În luna iunie, Comisia Europeană a decis să consolideze capacităţile Bulgariei şi României de a-şi supraveghea graniţele, alocând o finanţare suplimentară de 45 de milioane euro şi, respectiv, 10,8 milioane euro. Este vorba despre o completare a programelor implementate de aceste ţări în cadrul Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (IMFV).
Raportul integral al Comisiei privind proiectul-pilot al procedurilor rapide de azil și returnare din România, poate fi consultat – AICI.
Joi are loc Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), unde participă și ministrul român de interne, Cătălin Predoiu. Pe agenda Consiliului JAI se numără teme precum, politica de azil și migrație, protecția civilă, spațiul Schengen, combaterea abuzului sexual asupra copiilor, dar și situația din Orientul Mijlociu. (detalii AICI)
Următorul Consiliu JAI este programat pentru data de 4 decembrie 2023, fiind ultima șansă a României și Bulgariei de aderare la Schengen, pentru acest an.
CITIȚI ȘI:
VIDEO | Mircea Geoană: Conduc, nu mă las condus! Cum arată discursul unui posibil prezidențiabil