Comisia Europeană a APROBAT cererea României de înregistrare a denumirii „Plăcintă dobrogeană” ca indicaţie geografică protejată

Comisia Europeană a aprobat joi, 30 martie, cererea României de înregistrare a denumirii „Plăcintă dobrogeană” ca indicaţie geografică protejată (IGP). Această nouă denumire va fi adăugată în lista celor 1 621 de produse agricole deja protejate.

România câştigă, astfel, în faţa Bulgariei recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului „Plăcintă Dobrogeană”.

„Au fost doi ani de «opoziţie hotărâtă şi susţinută» din partea vecinilor de la sud de Dunăre”, anunța Ministerul Agriculturii, la începutul acestei luni, când a fost confirmată recunoașterea acestui produs.

„La ultimele negocieri pe cale diplomatică între ministerele Agriculturii din România şi Bulgaria, în dialog cu Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene, s-a ajuns la un acord prin care România va primi recunoaşterea europeană prin înregistrarea produsului «Plăcintă Dobrogeană IGP» şi publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat.

Opoziţia Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus şi un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noştri au făcut o opoziţie hotărâtă şi susţinută aproape doi ani”, a declarat – rcent – Ionuţ Diaconeasa, consilier în cadrul Direcţiei Generale pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Diaconeasa a precizat că Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, dar numai la nivel local, în regiunea de la sudul judeţului Constanţa şi fără recunoaştere IGP, cu caractere chirilice sau latine „Dobrudzhanka banitsa” pentru o perioadă de 10 ani (inițial, bulgarii ceruseră 15 ani).

De asemenea, Bulgaria nu va putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de „Plăcintă Dobrogeană”.

„Faptul că alte state ne urmăresc demersurile, iar în cazul de faţă vecinii bulgari, demonstrează notorietatea şi calitatea deosebită a produselor româneşti, care sunt foarte apreciate pe piaţă şi încet-încet îşi fac loc atât pe piaţa europeană, cât şi în registrul produselor recunoscute de către Comisia Europeană pentru calitatea lor”, a mai spus Diaconeasa.

„Războiul plăcintelor” a început în 2017

Demersurile pentru recunoaşterea europeană a acestui produs cu IGP au început în anul 2017, an în care s-a înfiinţat şi Asociaţia Tradiţional Moesis, cu scopul de a promova produsul tradiţional românesc şi producătorii, dar şi construcţia de identitate a produselor româneşti atât pe pieţe interne, cât şi externe.

Un an mai târziu, în decembrie 2018, a avut loc depunerea documentaţiei la MADR pentru obţinerea recunoaşterii europene a produsului „Plăcintă Dobrogeană – Indicaţie Geografică Protejată”.

În aprilie 2019 s-a încheiat opoziţia naţională depusă de SC Dobrogea SA, iar dosarul a fost trimis la CE în sistemul electronic ‘eAmbrosia’ în luna mai 2019. Ulterior, Bulgaria a depus o declaraţie motivată de opoziţie, iar CE a invitat cele două părți la consultări.

Până în prezent, România are recunoscute pe sisteme de calitate 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salată cu icre de ştiucă de Tulcea, Salată tradiţională cu icre de crap. Telemeaua de Ibăneşti are Denumire de Origine Protejată (DOP).

Caracterul specific al produsului „Plăcintă dobrogeană”

Caracterul specific al produsului „Plăcintă dobrogeană” se datorează modului de preparare și îndemânării transmise de la o generație la alta de locuitorii din Dobrogea.

Reputația produsului se datorează dovezilor istorice privind vechimea și notorietatea sa, transmise prin izvoare orale culese și transcrise în reviste și în cărți în vederea păstrării în timp pentru generațiile viitoare.

Plăcinta dobrogeană – mod de preparare

Plăcinta dobrogeană este un produs de patiserie fabricat în regiunea Dobrogea din sud-estul României.

Este un produs de patiserie copt, precopt, congelat şi crud congelat obţinut din foi umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caş şi ouă.

Foile produsului se obţin prin întinderea şi tragerea aluatului. Foile cu umplutură sunt rulate, încreţite şi aşezate în formă de spirală în tăvi rotunde.

Greutatea produsului este între 500 şi 2.000 de grame. Gustul sărat este dat de amestecul de brânză telemea, caş, ouă şi iaurt coapte împreună cu foile din aluat nedospit.

Produsul „Plăcintă Dobrogeană” are o consistenţă moale, fragedă, datorită amestecului de ou şi iaurt turnat deasupra, faţă de alte produse de acelaşi tip, care au o consistenţă crocantă cu suprafaţa uşor casantă.

FOTO – romania.representation.ec.europa.eu