Comisia Europeană a publicat Pachetul Legislativ Anticorupție. Ce conține proiectul de Directivă și care este REACȚIA Ministerului Justiției

Ministerul Justiției a transmis miercuri, prin intermediul unui comunicat, că a luat act de publicarea, astăzi, de către Comisia Europeană a Pachetului Legislativ Anticorupție, respectiv de Directiva anticorupție, aprobate de către Colegiul Comisarilor, și salută demersul Executivului european.

Directiva conține o serie de prevederi cheie pentru consolidarea mijloacelor de drept penal de combatere a corupției în funcțiile publice și private.

Între acestea, Directiva prevede o reglementare modernă a infracțiunii de abuz în serviciu, concordantă cu definiția infracțiunii de abuz în serviciu din Convenția ONU privind combaterea corupției, receptată deja în dreptul intern prin Legea 365/2004.

În cadrul proiectului de Directivă anticorupție, infracțiunea de abuz în serviciu nu conține un prag valoric ca o condiție pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale și atragerii răspunderii penale.

Pachetul Anticorupţie este compus din:

1. O comunicare orizontală referitoare la dimensiunile vizate;
2. O propunere de Directivă în materie penală ce vizează, în principal, actualizarea cadrului legislativ UE în materia incriminării şi sancţionării faptelor de corupţie, dar şi o serie de măsuri de natură preventivă şi de creare a cadrului instituţional (dimensiunea internă UE);
3. O propunere de Regulament privind crearea unui regim special de sancţiuni UE (dimensiunea externă UE).

Plecând de la gravitatea fenomenului corupţiei şi efectele devastatoare ale acestuia asupra societăţilor, democraţiei, vieţii economice şi cetăţenilor, Comunicarea defineşte corupţia, trece în revistă cadrul legislativ şi instituţional existent, evidenţiază eforturile depuse de-a lungul timpului la nivel global, nivelul UE şi la nivelul statelor membre, şi prezintă justificările pentru propunerile prezentate în cadrul pachetului.

Abordarea este comprehensivă, atât în ceea ce priveşte vectorii teritoriali interni/externi UE, cât şi în ceea ce priveşte vectorii acţiunilor pe fond: prevenire, detectare, investigare, sancţionare.

Propunerea de Directivă în materie penală are drept obiectiv actualizarea cadrului normativ UE în materie, inclusiv prin acordarea unui caracter obligatoriu în UE a standardelor internaţionale, cum ar fi Convenţia ONU împotriva corupţiei (UNCAC).

Temeiul juridic este unul multiplu, dar plasat generic în cadrul cooperării judiciare în materie penală: art. 83(1), 83(2) şi 82(1)(d) TFU. Propunerea stabileşte standarde minime referitoare la definiţia infracţiunilor de corupţie şi a sancţiunilor.

De asemenea, instituie şi o serie de măsuri din aria de prevenire a corupţiei (campanii de informare şi conştientizare publică, programe educaţionale şi de cercetare, transparenţa în sectorul public, gestionarea conflictelor de interese, verificarea averilor demnitarilor şi funcţionarilor publici, elaborarea de planuri de acţiune, identificarea ariilor de risc, programe de formare).

Sunt prevăzute şi dispoziţii referitoare la consolidarea cadrului instituţional la nivelul statelor membre, atât pe componenta preventivă, cât şi pe cea coercitivă, represivă.

Propunerea conţine şi dispoziţii referitoare la competenţa jurisdicţională, cooperarea dintre autorităţile Statelor Membre, Comisiei, Europol, Eurojust, OLAF şi EPPO şi colectarea de date statistice.

Infracţiunile vizate prin propunere sunt: darea şi luarea de mită, atât în sectorul publiuc, cât şi în cel privat; delapidarea atât în sectorul public, cât şi în cel privat; traficul de influenţă (inclusiv cumpărarea de influenţă), abuzul în serviciu atât în sectorul public, cât şi în cel privat; obstrucţionarea justiţiei; îmbogăţirea (ilicită) din fapte corupţie.

Importanţa acestei propuneri derivă din vizibilitatea politică şi publică a domeniului combaterii corupţiei, domeniu ce a făcut obiectul monitorizării României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, şi constituie obiectul evaluării continue pe orizontală de către Comisie prin Mecanismul, generalizat UE, privind statul de drept.

La o primă evaluare a proiectului de Directivă, se poate constata alinierea majoritară a cadrului legislativ şi instituţional naţional românesc la ceea ce propune Comisia.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a precizat că „legislația noastră națională este, în multe privințe, deja armonizată cu proiectul de Directivă”.

„Acest pachet legislativ anticorupție, publicat de Comisia Europeană, este un nou semnal privind actualitatea combaterii corupției în cadrul construcției europene și trebuie să fie la nivelul fiecărui stat membru, deci și al României. Mă bucur să constat faptul că legislația noastră națională este, în multe privințe, deja armonizată cu proiectul de Directivă, inclusiv în privința infracțiunii de abuz în serviciu, atât de discutată la noi în țară, pe care Directiva o reglementează fără prag valoric pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale și atragerii răspunderii penale. Pe de altă parte, consolidarea legislației anticorupție la nivel național în fiecare stat membru și astfel în întreg spectrul statal european trebuie însoțită de o bună cooperare judiciară între statele membre europene și de respectarea ad literam a principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor definitive în domeniul dreptului penal. Sunt încă lucruri de făcut în această privință în alte state membre ale UE, din punctul meu de vedere.

Este contraproductiv să zădărnicim efortul de combatere a corupției în interiorul statelor membre ale UE prin ignorarea principiului recunoașterii hotărârilor definitive în materie penală în alte state (europene). Este cunoscut faptul că România a întâmpinat, în trecut, dificultăți în unele cazuri de persoane condamnate penal în România, care au fugit de justiție în Italia și Grecia. Ministerul Justiției a activat încă din 2020 toate canalele diplomatice de care dispune în acest sens și va menține acest subiect inclusiv pe agenda discuțiilor bilaterale la nivelul Comisiei Europene, până la închiderea tuturor „portițelor legale” din legislația europeană și repatrierea tuturor persoanelor care se sustrag justiției, pentru a executa deciziile definitive ale instanțelor din România. Știu că este o muncă de durată, migăloasă, în care e nevoie de multă perseverență diplomatică și politică, dar nu există, în optica mea, altă cale și alt rezultat acceptabil, drept pentru care Ministerul Justiției va persevera în aceste demersuri până la rezolvarea problemelor”, a declarat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.