Comisia Europeană indică un proiect de reformă a spaţiului Schengen. Acțiunea vine ca un prim răspuns la solicitarea Franței
Comisia Europeană doreşte să se permită transferul dintr-un stat membru în altul al migranţilor aflaţi în situaţie ilegală prinşi la frontiera lor comună, indică un proiect de reformă a spaţiului Schengen, prezentat marţi, o prioritate a viitoarei preşedinţii franceze a Consiliului Uniunii Europene, informează Agerpres.
Migrantul în cauză va trebui să fie prins în cadrul unei operaţiuni a poliţiei realizate în comun de cele două ţări într-o zonă frontalieră. Prin autorizarea acestui demers în zone de câţiva kilometri faţă de frontieră, Comisia doreşte să evite pe cât posibil chiar controalele la graniţă, care perturbă funcţionarea normală a pieţei interne şi libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor.
Executivul comunitar intenţionează astfel să încadreze mai departe posibilitatea ca un stat membru să prelungească controalele la frontierele interne din spaţiul Schengen şi să consolideze armonizarea măsurilor luate la frontierele externe în faţa ameninţărilor sanitare precum o pandemie.
În timp ce Schengen este în principiu un spaţiu de liberă circulaţie fără controale la frontierele interne între 26 de ţări (22 de state membre ale UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia), mai multe state au reintrodus controale aleatorii ale identităţii la frontiere în ultimii ani, în urma crizei migraţiei din 2015 şi a ameninţării teroriste.
Mai recent, restricţiile impuse de statele membre pentru a limita răspândirea COVID-19 au fragmentat şi mai mult spaţiul Schengen de liberă circulaţie.
Şase ţări – Franţa, Germania, Danemarca, Austria, Norvegia şi Suedia – au reintrodus din 2015, toate pentru şase luni, aceste controale, autorizate de Codul frontalier Schengen cu titlu excepţional şi de o manieră provizorie.
”Ca toate succesele, Schengen trebuie să fie consolidat pentru a face faţă numeroaselor provocări”, a declarat vicepreşedintele CE pentru promovarea modului nostru de viaţă european, Margaritis Schinas.
Franța cere controale mai stricte la frontierele spațiului Schengen
Președintele francez Emmanuel Macron declara săptămâna trecută că Franța va dubla prezența poliției și a armatei la frontierele sale și va susține o „reformă” a acordului Schengen pentru a aplica noi controale de securitate pentru Europa. Măsurile propuse vin pentru a descuraja migranții să ajungă în UE.
„Ar trebui să revizuim radical Schengen pentru a-i regândi organizarea, pentru a intensifica protecția comună a frontierelor noastre cu o adevărată forță de poliție de securitate la frontierele externe ale zonei, dar și prin consolidarea integrării regulilor noastre și … o operațiune comună a miniștrilor noștri însărcinați cu probleme interne și de securitate”, a declarat Macron în timpul unei conferințe de presă după o vizită la Le Perthus, în Pirinei, la granița cu Spania.
Când va intra România în spațiul Schengen
Integrarea României în spațiul Schengen, care ar urma să elimine controalele la frontierele interne și să sporească astfel libertatea de mișcare a românilor, în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene, rămâne în continuare un deziderat, la zece ani de la momentul în care s-a recunoscut că țara noastră este pregătită, iar noul premier, Nicolae Ciucă susține că nu garantează că România va fi în Schengen în 2022, deoarece decizia nu este la București, arară o analiză realizată de Europa Liberă.
„Voi face tot ce este necesar astfel încât România să își îndeplinească acest deziderat pentru a intra în Schengen și vom întreprinde toate măsurile să clarificăm aceste linii pe care România le mai are de îndeplini pentru a putea beneficia de acest statut”, a spus premierul, într-o declarație în exclusivitate pentru Europa Liberă.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a anunțat luni, prin intermediul unui comunicat de presă, că va ridica problema situației României legată de Spațiul Schengen în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, care începe luni, 13 decembrie și se încheie joi, 16 decembrie.
Acesta spune că va trimite scrisori tuturor șefilor de stat și de guvern pentru a afla care este explicația blocajului politic ce menține România în afara Spațiului Schengen, deși îndeplinește criteriile de aderare de mai bine de zece ani.