Comisia Europeană a decis joi să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice.
Comisia Europeană arată că România nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea. În al doilea caz, România nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva PNE”), se arată în raportul CE de la începutul lunii decembrie.
Pactul verde european, care orientează UE către eliminarea poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează sănătatea umană. Punerea în aplicare pe deplin a legislației UE este esențială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural.
Comisia Europeană a decis joi să trimită avize motivate României și Greciei pentru netranspunerea Directivei de modificare privind eficiența energetică (Directiva (UE) 2018/2002) în ordinea lor juridică națională.
Conform comunicatului executivului european, directiva urmărește să stabilească un cadru comun de măsuri de promovare a eficienței energetice și stabilește un obiectiv obligatoriu de eficiență energetică pentru UE pentru 2030 de cel puțin 32,5%.
Comisia a decis să trimită României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pe motiv că normele sale naționale privind gestiunea drepturilor de autor asupra operelor muzicale contravin normelor UE referitoare la drepturile de autor [Directiva 2001/29/CE privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională și Directiva (UE) 2019/790 privind dreptul de autor pe piața unică digitală].
România și-a modificat legislația în ianuarie 2019 pentru a prevedea acordarea de licențe colective cu efect extins. Comisia consideră că această modificare nu abordează pe deplin încălcarea dreptului UE identificată inițial. În plus, noile norme nu respectă articolul 12 din Directiva (UE) 2019/790, care armonizează condițiile în care statele membre pot prevedea mecanisme de acordare a licențelor colective cu efect extins. Autoritățile române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor formulate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Comisia îndeamnă România, Austria, Suedia, Belgia, Luxemburgul, Portugalia și Italia să pună capăt tratatelor bilaterale de investiții (TBI) cu alte state membre ale UE. Comisia și-a menținut vechea sa poziție potrivit căreia TBI-urile între statele membre ale UE constituie un sistem de tratate paralele care se suprapun și intră în conflict cu dreptul Uniunii, împiedicând astfel aplicarea deplină a acestuia. În absența unui răspuns satisfăcător din partea acestora în termen de două luni, Comisia poate decide să trimită avize motivate.