Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR a analizat primele măsuri pentru implementarea reformelor. Stadiul țintelor asumate

Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență a avut, joi, prima reuniune oficială, prezindată de drept de premierul Nicolae Ciucă. Această întâlnire a fost recomandată drept necesară și de către Dan Vîlceanu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, după cum a transmis într-o notă privind PNRR, supusă analizei Guvernului, în ședința de joi.

Autoritățile au marcat, joi, o nouă etapă importantă pentru a putea demara implementarea PNRR, respectiv constituirea entității complexe care va supraveghea buna derulare a planului asumat în fața Uniunii Europene pentru realizarea reformelor. Necesitatea ei se regăsea în Nota privind progresele înregistrate în realizarea reformelor și atingerea țintelor și jaloanelor din PNRR, aflată pe ordinea de zi a Executivului.

„În perioada următoare (până la finalul lunii ianuarie a.c.), considerăm necesară convocarea Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, constituit în conformitate cu art. 7^1 din OUG nr. 155/2020, cu completările și modificările ulterioare. În cadrul primei ședințe a Comitetului se intenționează aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a acestuia”, se arăta în documentul guvernamental.

Structura PNRR

Guvernul a aprobat, la jumătatea lunii decembrie, forma finală a actului normativ care reglementează mecanismului de atragere a fondurilor din PNRR.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei șase piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri, arată MIPE.

România are pentru 2022 o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane. România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro. Prima tranșă din prefinanțarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost plătită României la începutul lunii decembrie.

Din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro – împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Potrivit unei informări a Executivului, oficialii Guvernului au discutat despre stadiul măsurilor inițiate de statul român cu privire la reformele din cadrul PNRR și au stabilit continuarea eforturilor pentru asigurarea unei bune implementări a acestui amplu program. În  cadrul reuniunii, a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcționare a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Cu această ocazie, premierul Nicolae Ciucă a subliniat necesitatea accelerării  demersurilor și a solicitat membrilor comitetului implicare și determinare pentru ca România să beneficieze la maximul de aceste fonduri.

„Prim-ministrul a prezentat prioritățile acestui an pentru ducerea la îndeplinire a jaloanelor și țintelor asumate conform Deciziei CUE de punere în aplicare a PNRR.  Acțiunile vor fi concentrate pe mai multe direcții, cu termen de finalizare în primul trimestru: definitivarea cadrului legislativ care guvernează sistemul de management și control al fondurilor alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Reziliență, definitivarea și încheierea acordurilor de finanțare cu coordonatorii de reforme și/sau investiții și definitivarea cadrului procedural la nivelul întregului sistem de management și control, definitivarea operaționalizării sistemului informatic al PNRR și auditarea întregului sistem de management și control pentru implementarea Planului”, se arată în comunicatul de presă.

Concret, potritvit sursei citate, în 2022, coordonatorii de reforme și investiții trebuie să își concentreze eforturile pentru finalizarea a 130 de jaloane și ținte asociate unui număr de 48 reforme și respectiv 26 de investiții. De asemenea, trebuie finalizate toate demersurile procedurale pentru ca cele 21 de jaloane aferente anului 2021 să fie considerate îndeplinite de către Comisie. „Având în vedere că neîndeplinirea unui jalon sau a unei ținte în termenul stabilit, în conformitate cu prevederile Deciziei CUE de punere în aplicare a PNRR, duce la blocarea tranșelor de plată pentru întregul plan, solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă pentru îndeplinirea cu prioritate a acestora”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Cum este organizat forul

Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR are menirea de a iniția eventualele măsuri necesare în cazul constatării unor întârzieri majore sau în cazul în care se remarcă necesitatea reevaluării unor obiective, analizând, inclusiv, situațiile de modificare/înlocuire/eliminare a unor jaloane sau ținte atinse anterior. De asemenea, la nivelul comitetului se pot pune în discuție delimitările de finanțare între PNRR și fondurile structurale și de investiții europene (FESI), fără a se aduce atingere principiului ireversibilității reformelor şi investițiilor.

Conform art. 7^1 din din OUG nr. 155/2020, Comitetul interministerial de coordonare a PNRR este coordonat de un președinte și un vicepreședinte, prim-ministrul, respectiv ministrul investițiilor și proiectelor europene, care va avea în componență MIPE, MF, coordonatorii de reformă.

• La ședințele Comitetului interministerial de coordonare a PNRR vor avea posibilitatea să participe ca invitați senatori și deputați, precum și președinții comisiilor de afaceri europene ale Parlamentului, precum și reprezentanți ai autorităților publice locale și județene, corespunzător subiectelor supuse dezbaterii.
• Comitetul interministerial de coordonare a PNRR va avea secretariatul asigurat de către structura de specialitate din cadrul MIPE și se va întruni trimestrial sau ori de câte ori este nevoie. Comitetul va avea menirea de a examina progresul în implementarea investițiilor și reformelor și de a iniția eventualele măsuri necesare în cazul constatării unor întârzieri majore sau în cazul în care se constată necesitatea reevaluării unor obiective. Totodată, la nivelul comitetului se vor pune în discuție delimitările de finanțare între PNRR și fondurile structurale și de investiții europene (FESI).
• MIPE supune dezbaterii Comitetului interministerial de coordonare a PNRR, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, stadiul implementării planului, eventualele blocaje intervenite, măsuri de remediere identificate.
• În scopul asigurării unei monitorizări eficiente a PNRR și a implicării partenerilor sociali și societății civile în urmărirea progresului PNRR și al reformelor se constituie un comitet de monitorizare, având ca membri organizații neguvernamentale selectate prin apel de candidaturi de către MIPE, în baza gradului de reprezentativitate al acestora, alături de care se vor regăsi similar sindicate și patronate, precum și structuri asociative ale administrației publice locale, respectiv Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Comunelor din România, precum și alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
• Reuniunile Comitetului de monitorizare vor avea loc trimestrial și în cadrul lor va avea loc informarea membrilor cu privire la stadiul implementării PNRR, consultarea membrilor în scopul identificării de soluții în eventualitatea unor blocaje în implementarea reformelor și a PNRR, precum și dezbaterea altor aspecte care reies din procesul de implementare efectivă.

La reuniunea de joi de la Palatul Victoria au mai participat, alături de Nicolae Ciucă, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Florina-Alina Pădeanu, reprezentanți ai  Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ai Ministerului Energiei,  ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ai Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ai Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse,  Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Economiei, Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, ai Ministerului Educației, ai Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații,   ai Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, ai Agenției Naționale pentru Achiziții Publice și ai Agenției Naționale de Integritate.