Comisiile reunite pentru buget ale Camerei Deputaților și Senatului au dat aviz favorabil, marți, pentru viitoarea conducere a Băncii Naționale a Românei, după ce cei propuși au fost audiați, iar decizia finală s-a luat după-amiază în plenul comun.
UPDATE 18:30 Voturile din plenul comun pentru Consiliul de Administrație al BNR
Plenul reunit al Parlamentului a votat noii membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), la propunerea comisiilor de buget unde fusesră audiați. În urma votului, cei propuși au obținut majoritatea necesară pentru a ocupa funcțiile de conducere în cadrul instituției:
Structura Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României este audiată și votată în Parlament marți, conform procedurilor legale, în contextul în care când mandatele celor nouă membri expiră, după ce au fost preluate pe 11 octombrie 2019.
Mugur Isărescu, care deține recordul mondial de longevitate la conducerea unei bănci centrale, a candidat și a fost audiat pentru un nou mandat, pentru care a primit în comisiile reunite aviz favorabil.
La audieri au fost prezenți, pentru funcțiile executive Mugur Isărescu, pentru un nou mandat de guvernator al BNR, care a fost propus unanim de partidele de coaliție, nu doar de PSD, Leonardo Badea, pentru postul de primviceguvernator, propus de PSD, Florin Georgescu, viceguvernator, propus de PSD, Cosmin Marinescu (actual consilier al președintelui Klaus Iohannis), viceguvernator, propus de PNL și actuala administrație prezidențială.
„În primul rand aș vrea să menționez că, așa cum arată Consiliul de Administrație în prezent, cel actual, care mai este până pe 10 octombrie, cred că propunerile pe care le aveți în fața dvs, este clar că asistăm la o tranziție, a conducerii politicii monetare și macroprudențiale din România, de la generația mai în vârstă, pe care o reprezint, spre generații mai tinere”, a spus Mugur Isărescu la începutul audierilor.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României a declarat marţi, în cadrul audierilor, că obiectivul urmărit atât în trecut, cât şi în viitor de către banca centrală este reducerea inflaţiei fără a crea recesiune în ţară, subliniind că un prim obiectiv se referă la stabilitatea preţurilor.
„Printre obiectivele pe care le vom urmări în perioada următoare se află în primul rând obiectivul prevăzut de lege şi acesta este stabilitatea preţurilor. Stabilitatea preţurilor este bunul public cel mai de preţ pe care poate să-l dea o bancă centrală societăţii. Este recunoscut că în condiţii de stabilitate relativă a preţurilor un obiectiv de creştere rezonabil, în cazul nostru 2,5%, cu o marjă de plus-minus 1%, economia se dezvoltă mai bine, sunt şanse mai mari să avem şi stabilitate macroeconomică, financiară şi să avem şi creştere economică durabilă, sustenabilă pe termen lung. Vom urmări, ca şi în trecut, să asigurăm stabilitatea preţurilor fără să pericliteze stabilitatea financiară. Multă vreme, până prin anii 2000, s-a crezut că asigurarea stabilităţii financiare vine aproape automat cu asigurarea stabilităţii financiare. Criza din 2008 – 2009 a dovedit că aceasta teză nu este corectă”, a susţinut Mugur Isărescu la audierile din Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe.
Potrivit lui Mugur Isărescu, stabilitatea financiară este un obiectiv secundar al băncii centrale, care în România este asigurată de comitetul de risc sistemic, aprobat prin lege de Parlament, iar BNR urmăreşte asigurarea stabilităţii preţurilor, deci şi stabilitatea financiară, fără a descuraja creşterea economică.
„Urmărim să asigurăm stabilitatea preţurilor, deci şi stabilitatea financiară, păstrând sau nu descurajând creşterea economică. Ei, aici lucrurile pot să fie uşor conflictuale, de multe ori şi în teorie economică şi în practică s-a dovedit că stabilitatea preţurilor nu poate să fie asigurată uşor, mai ales de la anumite niveluri, fără o încetinire remarcabilă semnificativă a creşterii economice. Unii vorbesc şi de recesiune. Noi am încercat să îmbinăm aceste lucruri în sens pozitiv, adică să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune şi în ultimii ani am reuşit, cel puţin parţial. Este important pentru BNR, dar şi pentru România să coborâm inflaţia fără să creăm recesiune, pentru că situaţia fiscal-bugetară a României este de aşa natură încât o recesiune şi o încetinire a creşterii economice, dar mai ales o recesiune, ar agrava şi mai mult situaţia fiscal-bugetară”, a explicat șeful BNR.
Guvernatorul BNR a explicat că, în prezent, „dezechilibrul principal din România – financiar şi economic – este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă aproape ca într-o oglindă în deficitul extern – undeva între 6 şi 8%”.
„Încercăm să dăm jos inflaţia fără să creăm recesiune în România, cam acesta a fost obiectivul în trecut şi îl vom urmări şi în viitor, bineînţeles, raportând Parlamentului şi publicului prin rapoartele trimestriale privind inflaţia şi situaţia economică din ţară. (…) BNR nu poate primi instrucţiuni în elaborarea politicii monetare, urmăreşte obiectivul său principal. Dar asta nu înseamnă că stăm izolaţi într-un turn de fildeş şi nu discutăm. Eficienţa finală a politicilor economice, cu denumirea uşor păsărească «mixul de politici economice» (…) se poate optimiza prin negocieri, dar obiectivul nostru rămâne stabilitatea preţurilor. Urmărim să conlucrăm cu Guvernul, fără să periclităm atingerea obiectivului nostru principal”, a arătat Isărescu, citat de Agerpres.
Guvernatorul BNR a estimat că, în perioada următoare, inflaţia se va stabiliza în jur de 2,5%, plus/minus un procent.
„Credem că în perioada următoare, hai să zicem 12-16 luni, inflaţia se va stabiliza în marjele stabilite prin politica BNR – 2,5% este ţinta noastră, plus/minus 1%. Bineînţeles că inflaţia depinde de foarte mulţi factori. (…) La reducerea inflaţiei spre 6, acum 5% şi probabil în toamna aceasta sub 5%, am constatat însă o reţinere mai mare. Hai să spunem că inflaţia în România a fost mai încăpăţânată. Factorii principali care contribuie la acest lucru sunt legaţi de creşterea veniturilor peste productivitate. Banca Naţională nu este împotriva creşterii veniturilor, acesta este scopul creşterii economice, dar trebuie o corelare cu creşterea productivităţii, altfel diferenţialul (…) se duce fie deficit extern, cerere excedentară, fie în inflaţie mai mare, fie în amândouă şi pericolul care este o spirală preţuri-salarii. (…) Eu sper că în perioada următoare de opt luni, influenţa se va duce spre obiectivul de 2,5% plus-minus un procent”, a transmis guvernatorul BNR.
Voturile primite în comisii:
Pentru funcțiile neexecutive au fost votați atât actuali membri ai CA – precum- Cristian Popa, din partea USR, și Csaba Balint, din partea UDMR – cât și „new entries” – Aura Socol, Roberta Anastase și Alexandru Nazare.
Membru CA BNR:
Aviz favorabil: Mugur Isărescu, Leonardo Badea, Florin Georgescu, Cosmin Marinescu, Roberta Anastase, Balint Csaba, Alexandru Nazare, Cristian Popa și Aura Socol.
În urma audierii, Comisiile reunite au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită Plenului Parlamentului, Lista candidaților propuși, de comisiile reunite, pentru ocuparea funcției de membru în Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, cu nominalizarea conducerii executive a acesteia, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu data de 11 octombrie 2024:
Mugur Isărescu, în vârstă de 75 de ani (născut la 1 august 1949 în Drăgăşani, jud. Vâlcea), este asbsolvent al Facultăţii de Comerţ Exterior, A.S.E. Bucureşti, membru al Academiei Române și, din 1990, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al BNR. Între decembrie 1999 – decembrie 2000, a fost premier al României.
Actualul Consiliul de administraţie al BNR pentru perioada 11 octombrie 2019 – 10 octombrie 2024 a fost numit prin Hotărârea nr. 19 din 3 iulie 2019 a Parlamentului României:
Citiți și: