Consiliera lui Viktor Orban cere AUTONOMIA așa-numitului ținut secuiesc! Katalin Szili: „Secuii nu cer nimic ce nu există în altă parte în Europa!”

Stabilitatea Europei poate fi asigurată doar dacă comunitățile naționale pot conviețui în siguranță și, ținând cont de principiul subsidiarității europene, să se poată autoguverna, a declarat, luni, Katalin Szili, consilierul principal al premierului maghiar Viktor Orban, cu ocazia unei mese rotunde, la Sfântul Gheorghe.

„Sarcina noastră este să ne apărăm reciproc acolo unde se fac acuzații nefondate și ilegale”, a declarat Katalin Szili.

Potrivit lui Szili, aceasta este singura soluție prin care comunitățile maghiare, care trăiesc dincolo de hotarele Ungariei, să se simtă în siguranță și să simtă că nu sunt expuse „majorității și atrocităților”.

Consiliera a mai subliniat că identitatea europeană reprezintă suma identităților naționale și Europa există prin identitatea acestor culturi, motiv pentru care „este atât de importantă protecţia comunităţilor naţionale autohtone”. Aceasta a amintit că „autodeterminarea este posibilă pe baza principiului european al subsidiarităţii, iar secuii nu cer nimic ce nu există în altă parte în Europa”.

EXTERNE Donald Trump a vorbit la telefon cu copiii, în așteptarea lui Moș Crăciun: „Ce vreți să vă aducă Moșul?”

00:23

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Lumea lui Soroș e foarte puternică în continuare pe teritoriul Americii”

23:00

Ce vor maghiarii?

Consiliera lui Orban a subliniat că maghiarii din așa numitul ținut secuiesc, „nu doresc autonomie etnică, ci autonomie teritorială”, pentru care „există numeroase exemple”.

„Maghiarii doresc să trăiască în pace cu toată lumea și vor ca și comunitățile maghiare să aibă tot atâtea drepturi ca oricare altă comunitate din Europa”, a ținut să precizeze Katalin Szili, care a evidențiat situația dificilă a comunității maghiare din Ucraina și diminuarea drepturilor acesteia.

Comunitățile naționale autohtone reprezintă 10 procente din populația Europei, în timp ce numărul migranților reprezintă doar jumătate din acest procent, dar despre cei din urmă se discută mult mai mult în instituțiile europene, la fel și despre problematica de gen.

Există un „contrast sfâșietor” în felul în care sunt tratate problemele, a avertizat consiliera lui Orban. Aceasta a spus că Europa trebuie să ia măsuri pentru a-și recăpăta „ținuta” și să abordeze problema minorităților naționale.

Ferenc Kalmár: „A integra o comunitate fără drepturi colective înseamnă asimilare”

„A integra o comunitate fără drepturi colective este sinonim cu asimilarea”, a spus, la rândul său, Ferenc Kalmár, însărcinat special ministerial din Ungaria.

„Identitatea este mai mult decât dansuri populare și mai mult decât o limbă”, a declarat acesta. El a oferit exemplul școlilor cu predare în limba germană din Transilvania, unde învață copiii români.

Ferenc Kalmár s-a referit la Convenția-cadru pentru protecția minorităților europene și la Carta limbilor, și la rapoartele privind punerea în aplicare a acestora în fiecare stat membru, subliniind că propunerile de îmbunătățire ale UE nu sunt obligatorii și nu pot fi impuse.

De aceea, au fost elaborate 5 principii care să le completeze și care pot fi încorporate în legislația țărilor membre, a mai explicat oficialul maghiar.

Ferenc Kalmár a mai spus că, la nivel mondial, a existat, în ultimul timp, un regres în privința protecției minorităților. Mai mult, războiul din Ucraina agravează situația, minoritățile naționale fiind considerate un risc pentru securitatea națională.

„Nu minoritățile naționale sunt un risc pentru securitatea națională, ci lipsa drepturilor democratice”, a mai avertizat Ferenc Kalmár, potrivit stiripesurse.ro.

Sursa foto: Facebook /Dr. Szili Katalin