EXCLUSIV | Scandalul schimbării numelor Bd. Primăverii și Străzii Herăstrău: consilierii PNL + USR vor fără motive serioase / peste 80% din rezidenți nu / Prefectura nu / Comisia de la PMB nu! Aberația va fi plătită din bugetul bucureștenilor

Consilierii PNL din Consiliul General al Bucureștiului care vor schimbarea denumirii Bulevardului Primăverii în Bulevardul Monica Lovinescu și a Străzii Herăstrău în Strada Virgil Ierunca recunosc că nu s-au consultat cu oamenii din cartierul Primăverii înainte de a propune noile nume pentru cele două artere consacrate ale Capitalei și că propunerea a stârnit discuții chiar în interiorul partidului și a majorității din CGMB, dar consideră că astfel ar fi adus un omagiu luptătorilor anticomuniști. Numele ”Primăverii” și ”Herăstrău” nu au însă conotații comuniste și sunt intrate în memoria orașului, cartierul fiind cunoscut de zeci de ani ca ”Primăverii”.

• Consilierii liberali Cătălin Deaconescu şi Răzvan Socolovici, inițiatorii proiectului, spun că au avizul de la Prefectura Capitalei pentru atribuirea noilor nume Bulevardului Primăverii și Străzii Herăstrău.
• În realitate, Comisia de atribuire de denumiri a municipiului București nu a respins propunerea, dar a considerat că numele Monica Lovinescu și Virgil Ierunca pot fi date unor străzi din zona Calea Grivița, unde mai sunt deja denumite artere cu numele unor critici literari și dramaturgi.
• Comisia argumentează că denumirile arterelor Primăverii și Herăstrău sunt ”intrate în memoria orașului”, zona în care se află acestea fiind ”cunoscută cu denumirea Primăverii, fără conotații politice”.
• Proiectul de redenumire a celor două artere consacrate ale Capitalei a stârnit nemulțumiri printre oamenii care locuiesc sau lucrează în cartierul Primăverii.

Rezidenții celor două străzi s-au mobilizat și strâng semnături împotriva proiectului liberal susținut de consilierii USR, care au rezolvat problemele Capitalei și au trecut la schimbat nume de străzi. Potrivit datelor obtinute de Gândul, rata de respingere este de peste 80% în rândul celor care domiciliază în zonă.

Inițiatorii susțin că au propus proiectul pentru dezbaterea de joi a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) pentru că, după 33 de ani de la căderea regimului comunist și a dictatorului Nicolae Ceaușescu, este timpul să fie adus un omagiu celor care, pe calea undelor, au hrănit speranța românilor într-un viitor în afara jugului comunist, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, vocile Europei Libere.

„Este momentul să aducem un omagiu celor care au luptat cu regimul comunist”

Proiectul de hotărâre inițiat de consilierii liberali Cătălin Deaconescu şi Răzvan Socolovici, susținuți de Nicorel Nicorescu şi Sanda Hristudor, reprezentanții USR în Consiliul General, de schimbare a denumirii celor două artere ajunge la vot în CGMB, printr-o coincidență, chiar în 22 decembrie, ziua căderii regimului comunist.

”Noi, inițiatorii, considerăm că, la 33 de ani de la 1989, este momentul să aducem un omagiu celor care au luptat cu regimul comunist și au întreținut speranța poporului român că într-o zi regimul comunist va fi terminat. Acum 33 de ani, cu evenimentele din 22 decembrie, formal, ne-am despărțit de comunism, însă de simbolurile și de metehnele comunismului, din păcate, nu”, a declarat, pentru Gândul, consilierul general Cătălin Deaconescu, unul dintre inițiatori proiectului.

Potrivit consilierului general, este necesar ca cei care au ținut vie speranța și au luptat în prima linie cu regimul comunist, cu mijloacele pe care le-au avut la dispoziție – și cazul celor două nume din exilul românesc este relevant în materia asta –  să fie omagiați, chiar dacă gestul este simbolic și mult după ce ei nu mai sunt printre noi.

În plus, susține Cătălin Deaconescu, această schimbare reprezintă o lecție de istorie pentru cei din generațiile mai tinere, care au avut norocul să se nască după 1989 și care nu au amintirea anilor de comunism.

În ceea ce privește zona din care au fost alese cele două artere pentru a purta numele celor doi jurnaliști critici la adresa regimului comunist, care dădeau glas nemulțumirilor românilor, Cătălin Deaconescu a precizat că motivul este că acesta a fost cartierul nomenclaturii comuniste de dinainte de 1989.

”Ne-am gândit că valoarea aceasta de simbol trebuie să aibă și o doză puternică de desprindere de simbolurile comuniste. Practic, în Cartierul Primăverii, până în 1989 trăiau exclusiv protipendada comunistă, nomenclaturiștii PCR și credem că tocmai de aceea se impune ca străzi din acel cartier-simbol să poarte numele a doi luptători anticomuniști, cele mai importante voci din exil pe care România le-a avut și datorită cărora, cred eu, milioane de români și-au întreținut speranța că într-o zi vor fi liberi și vor putea să spună ceea ce gândesc”, a argumentat Cătălin Deaconescu, care a contribuit la schimbarea denumirii Străzii Vasile Milea, în Doina Cornea.

Potrivit consilierului general, ideea se bazează pe o scrisoare trimisă, în 2008, primarului general de la acea vreme, Sorin Oprescu, de către Vladimir Tismăneanu, atunci preşedinte al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, și Horia Roman Patapievici, care era membru al comisiei și preşedintele Institutului Cultural Român. Cei doi i s-au adresat în 2015, fără succes, și Guvernului condus de Dacian Cioloș, care nu avea atribuții în acest sens.

Numele Bulevardului Primăverii ar putea fi schimbat după zeci de ani

Contactat de Gândul, și consilierul general Răzvan Socolovici a susținut argumentele colegului său, în calitate de lider al grupului liberal din CGMB.

„Într-adevăr, vrem să aducem omagiu luptătorilor anticomuniști și să o facem, să spun așa, în fieful comunist din București. După cum bine știți, cartierul Primăverii a devenit un cartier al nomenclaturiștilor comuniști imediat după instalarea lor în România și tocmai de aceea am vrut să schimbăm aceste două străzi importante cu numele lui Virgil Ierunca și al Monicăi Lovinescu”, a susținut consilierul general PNL, amintind de luxul din Palatul Primăverii, aflat pe strada cu același nume, pe care vizitatorii l-au descoperit când acesta a fost deschis pentru public.

Întrebat dacă locuitorii din zonă au fost consultați înainte de elaborarea acestui proiect – date fiind nemulțumirile și petițiile apărute în spațiul public -, Răzvan Socolovici a precizat că proiectul respectă legislația și prevede ca tot ce înseamnă costuri cu redenumirea străzilor să se suporte de către administrația locală.

”Conform legislației, noi ar trebui să ne asigurăm – și prin proiect ne asigurăm – că se îndeplinesc, ulterior, toate demersurile de schimbare a documentelor de identitate a populației care locuiește în zonă. Trebuie achitate, conform legilor, de către unitatea administrativ-teritorială, respectiv Municipiul București, iar noi prevedem acest aspect în cadrul hotărârii”, a spus Răzvan Socolovici.

„E adevărat că e renumit ca fiind cartierul Primăverii, dar în istoria Bucureștiului au existat alte bulevarde, cel mai de impact fiind cazul schimbării din Bulevardul 1 Mai în Bulevardul Ion Mihalache, un bulevard extrem de mare în Capitală, care a impactat infinit mai mulți oameni decât cei pe care îi impactează acum schimbarea a două străzi, destul de măricele, dar pe care, cum bine știm, sunt foarte multe case care sunt de fapt birouri închiriat unor entități comerciale”, a explicat consilierul general PNL.

Efectele schimbării numelor de străzi din Primăverii: locuitorii, obligați să schimbe toate actele

Dacă CGMB acceptă propunerea și se schimbă numelui Bulevardului Primăverii și străzii Herăstrău, toți locuitorii de pe cele două artere vor fi obligați să își schimbe actele de identitate și contractele pentru utilități. La fel vor fi nevoite să procedeze și firmele cu sediile pe aceste artere.

Schimbarea denumirii unei străzi sau a unui bulevard implică mai multe costuri, care vor fi suportate, conform art. 41, alin. (1) din OUG 97/2005, republicată, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români

”În situația în care se schimbă denumirea străzilor sau se renumerotează imobilele, cheltuielile pentru schimbarea cărții de identitate și a celorlalte documente se suportă din bugetele unităților administrativ-teritoriale respective, celelalte cheltuielii care nu sunt înscrise în ordonanță se vor suporta de persoanele fizice/juridice afectate de schimbarea denumirii.

Schimbarea cărților de identitate/ a certificatelor de înmatriculare ale firmelor, precum și a  altor documente ale acestora, cum ar fi carnetele de conducere, contractele cu furnizorii de utilități etc, nu se fac din oficiu, motiv pentru care persoanele fizice/juridice care sunt afectate de schimbarea denumirii unei străzi/bulevard sunt nevoite să facă demersuri la instituțiile statului.

Precizăm că, potrivit art. 19 din OUG 97/2005, cetățenii trebuie să-și schimbe cărțile de identitate în termen de 15 zile în cazul schimbării denumirii unei străzi”, se arată în raportul de specialitate al Direcției Cultură, Învățământ, Turism din cadrul Primăriei Municipiului București.

Prefectura, de acord ca două străzi să se numească Lovinescu și Ierunca, dar nu în cartierul Primăverii

Cătălin Deaconescu crede că proiectul are toate șansele să fie votat, fiind susținut de majoritate.

Consilierul liberal susține că proiectul, care a fost elaborat la începutul lunii septembrie, a primit recent avizul Prefecturii București, de aceea ajunge abia acum la vot în CGMB.

Avizul Instituției Prefectului București, din 14 decembrie, este însă unul nefavorabil schimbării denumirii celor două artere din cartierul Primăverii.

Comisia de atribuire de denumiri a municipiului București argumentează că „denumirile arterelor Bd. Primăverii, Str. Herăstrău sunt denumiri intrate în memoria orașului, zona în care se află aceste artere este cunoscută cu denumirea Primăverii, fără conotații politice”.

Pe de altă parte, Comisia invocă prevederea regulamentului care recomandă încercarea de a grupa denumiri din aceeași sferă de activitate. Prin urmare, Comisia nu respinge atribuirea acestor nume unor străzi deja denumite, ci spune că acestea pot fi date unor străzi din zona Căii Grivița, unde se află Strada Eugen Lovinescu – critic literar și dramaturg. Astfel, Comisia spune că, spre exemplu, Strada Ialomicioarei din acea zonă ar putea să devină Strada Monica Lovinescu, iar strada care asigură accesul la Pasajul Basarab să se numească Virgil Ierunca.

Propunerea liberalilor din CGMB, fără susținerea PNL Sector 1

Cătălin Deaconescu a recunoscut că proiectul a dat naștere unor ample discuții în interiorul PNL, dar și în cadrul majorității din CGMB.

”În același timp, nu vă ascund că a fost o întreagă dezbatere și în interiorul majorității, în interiorul PNL, dar și împreună cu colegii de la USR, despre oportunitatea acestui proiect și a acestei schimbări, și am căzut de acord cu toții că este necesară această schimbare”, susține consilierul liberal.

Surse din interiorul partidului spun însă că filiala PNL Sector 1 s-a opus elaborării acestui proiect de hotărâre, membrii acesteia nefiind de acord cu poziția liderului liberal al Capitalei, Ciprian Ciucu.

Consilierii generali ai PNL au vechime în administrație și instituții ale statului, iar la începutul anului trecut apăreau printre cei desemnați în Consiliul de Administrație al Clubului Sportiv Municipal București, instituție aflată în subordinea Primăriei Capitalei, fără să aibă o legătură cu sportul, potrivit Newsweek.

Cine sunt cei doi liberali care vor schimbarea denumirii arterelor Primăverii și Herăstrău

Surse din Consiliul General spun că cei doi inițiatori ai proiectului de schimbare a denumirii celor două artere din cartierul Primăverii nu locuiesc în Sectorul 1, ci în Sectorul 5.

“Cum e posibil ca doi consilieri PNL din CGMB care sunt din Sectorul 5 să ne schimbe pe baza unor motive aiuristice numele străzilor? De ce? Să mimeze ei munca? Să rezolve problema parcărilor, a traficului, a spațiilor verzi, să rezolve problemele mari, nu cai verzi pe pereți”, au precizat sursele citate.

Consilierul general Cătălin Deaconescu este reprezentantul PNL în CGMB, el fiind anterior director de programe la Electrica Furnizare, senior support specialist la Electrica și senior Consultant la Deloitte Romania.

Cătălin Deaconescu a trecut prin mai multe funcții publice înainte de a ajunge în CGMB: director de cabinet la Ministerul Energiei, la Departamentul pentru Energie și la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, consilier la Autoritatea de Supraveghere Financiară, la Camera Deputaților și la Ministerul Transporturilor. În perioada 2005 – 2008, a fost subprefect, apoi prefect al Bucureștiului. Deaconescu este licențiat în administrație publică, la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

Răzvan Socolovici este consilier general PNL din 2020, anterior fiind administrator la DD Deratex Prevent și expert la AVAS. Consilierul PNL în CGMB a absolvit Universitatea „Spiru Haret” în 2008, cu specializarea ”Comerț/Economie”.

Petiție pentru păstrarea denumirii actuale a Bulevardului Primăverii și a Străzii Herăstrău

După ce proiectul a fost trimis CGMB pentru dezbatere și aprobare, localnici din Cartierul Primăverii au luat inițiativa de a strânge semnături pentru o petiție prin care cer păstrarea denumirii actuale a Bulevardului Primăverii și a străzii Herăstrău.

„Subsemnații, cetățeni ai Municipiului București, ne exprimăm dezacordul pentru inițiativa aflată pe ordinea de zi a Ședinței CGMB din 22.12.2022, de a schimba numele Bulevardului Primăverii și al Străzii Herăstrău, în Bulevardul Monica Lovinescu, respectiv Strada Virgil Ierunca.

Considerăm că Bulevardul Primăverii și Strada Herăstrău reprezintă o parte importantă a istoriei României, cunoscută nu doar în țară, ci și peste hotare, iar schimbarea acestor denumiri nu se justifică în niciun caz prin vreo legătură cu regimul comunist”, se arată în actul petiției care a fost demarată de locuitorii din Cartierul Primăverii.