Aproape 20% din electricitatea României este asigurată de cele două reactoare nucleare de la Cernavodă, iar punerea în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 ar aduce independența energetică a țării, spun autoritățile. SUA finanțează construirea celor două reactoare de la Cernavodă, România urmând să primească peste 3 miliarde de dolari, aproape o treime din investiție. Expertul în energie Dumitru Chisăliță spune, pentru Gândul, că dacă România ar fi avut reactoarele 3 și 4 din 2007, când a fost pus în funcțiune al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă, nivelul prețurilor la energie electrică ar fi fost acum cu totul altul și s-ar fi putut acoperi integral nu doar necesarul intern, ci și pe cel al Republicii Moldova.
România are două reactoare nucleare operabile, cu o capacitate netă combinată de 1,3 GW. În anul 2021, nuclearul a generat 18,5% din energia electrică a țării.
US Exim Bank, principala agenție de credit de export a Statelor Unite, va da peste 3 miliarde de dolari, adică aproape o treime din investiție, pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Expertul în energie Dumitru Chisăliță explică, pentru Gândul, ce s-ar putea schimba din momentul în care la producția energetică de acum s-ar adăuga și energia nucleară de la cele două reactoare.
„După treizeci și ceva de ani de bătut pasul pe loc, din punctul meu de vedere, poate să vină orice, doar să ne mișcăm mai repede. În același timp, este clar că un parteneriat cu America reprezintă un element de seriozitate, superior altor proiecte care au existat în trecut.
Dacă noi finalizam aceste reactoare atunci când am finalizat și reactorul numărul doi, astăzi, nivelul prețurilor la consumatorul final ar fi fost cu totul și cu totul altul. Nivelul securității energetice a României ar fi fost altul, nivelul de a ajuta Moldova cu energie ar fi fost cu totul și cu totul altul.
Noi, dacă am fi avut 17%, cât ar fi însemnat reactoarele 3 și 4, dacă ele ar fi fost funcționale, dincolo de faptul că energia ne-am fi produs-o în țară, am fi putut ajunge și în situația în care să putem acoperi aproape integral necesarul de energie al Republicii Moldova”, a adăugat Dumitru Chisăliță.
Energia nucleară este a doua cea mai mare sursă de energie cu emisii scăzute de carbon din lume. În prezent, există mai multe demersuri pentru a dezvolta capacități de producere a energiei electrice folosind energia nucleară în centrale mici sau mari.
Datele din 2019 arată că peste 60% din energia electrică a fost generată din arderea combustibililor fosili. Asta deși creșterea surselor de energie electrică regenerabilă a fost semnificativă în ultimii 15 ani.
„Trebuie să înțelegem două aspecte. Suntem într-o dependență mare de niște surse de energie care astăzi nu mai sunt suficiente pentru toată lumea. În același timp, energia nucleară, chiar dacă este dorită de toată lumea, trebuie să acceptăm că nu îndeplinește în totalitate calitățile de energie securitară, adică nu o am tot timpul când aș avea nevoie de ea. Și atunci, noi trebuie să gândim un sistem care să fie funcțional și care să satisfacă necesarul de energie. În acest context, cred că energia nucleară trebuie să reprezinte un loc important în mixul energetic de producție a României”, a explicat expertul în energie Dumitru Chisăliță.
Cel mai mare producător de energie nucleară din UE este Franţa, urmată de Ucraina, Germania, Suedia şi Spania. La polul opus, cei mai mici producători de energie nucleară din UE sunt Slovenia şi România.
La nivel mondial, SUA se află pe primul loc, cu 92 de reactoare nucleare operabile. În anul 2021, nuclearul a generat 19,6% din energia electrică a țării. Pe locul al doilea, se află China, cu 54 de reactoare nucleare operabile, care au generat 5% din energia electrică a țării. Pe locul al treilea este Franța, care deși are 56 de reactoare nucleare operabile și generează 69% din energia electrică a țării, produce mai puțini terawați pe oră în comparație cu China.