Continuă problemele pentru Blue Air. ANAF a pus sechestru pe o aeronavă a companiei
Problemele pentru compania aeriană Blue Air continuă, după ce ANAF a pus sechestru pe cel puțin o aeronavă a companiei.
Este vorba despre un Boeing 737-500, care se află în acest moment pe aeroportul din Bacău.
Informația a fost confirmată de către Blue Air pentru boardingpass.ro.
„Aeronava YR-AME este parcată la Aeroportul Bacău, ea făcând obiectul unui sechestru instituit de ANAF”, a informat compania.
O altă aeronavă este reținută la sol de către aeroportul din Cluj-Napoca, iar reprezentanții Blue Air susțin că avionul nu mai face parte din flota companiei.
Avionul de la Cluj-Napoca este deținut de compania de leasing Air Lease Corporation și a fost radiat recent din registrul Autorității Aeronautice Civile Române.
Un alt Boeing 737-500 deținut de Blue Air este parcat de la începutul lunii octombrie 2022 pe aeroportul din Forli (Italia), mai informează sursa citată.
Ce spune Blue Air despre restituirea banilor pe bilete și plata daunelor
După ce a anulat toate cursele, pe 6 septembrie, apoi a anunțat că reia zborurile abia din 10 octombrie, inițial anunțând că primele curse vor zbura din 12 septembrie, compania Blue Air a transmis joi un mesaj în care spune că pasagerii afectați vor primi banii plătiți pe bilete doar în anumite condiții.
Aproximativ 230.000 de pasageri aveau bilete cumpărate sau rezervate la curse Blue Air în perioada 6 – 9 octombrie 2022, potrivit datelor transmise de compania aeriană low-cost.
Blue Air nu garantează că aceștia își vor primi banii pe bilete înapoi, condiționând returnările acestor sume de reluarea zborurilor și achiziționarea companiei de către alți doi acționari.
În prezent, potrivit companiei, pasagerii afectați pot opta pentru:
- reprogramarea călătoriei pe următorul zbor disponibil;
- rambursarea în portofelul electronic (Blue Air oferind un bonus de 25%, din valoarea biletului achiziționat drept compensare pentru neplăcerile create pasagerilor);
- rambursarea biletelor achiziționate.
În ultimele zile au fost create peste 17.500 de portofele electronice, totalizând 1.900.000 de euro, iar pasagerii care au ales această opțiune vor putea folosi sumele în vederea achiziționării de bilete imediat ce compania va activa procesul de vânzare.
Compania a anunțat că reia zborurile din 10 octombrie, însă în condițiile în care are foarte multe datorii, iar unele firme partenere au condiționat reluarea serviciilor oferite Blue Air de plata în avans a acestora, nu este clar când va fi rambursată contravaloarea biletelor.
Potrivit procedurii de rambursare pe care Blue Air a afișat-o pe site din perioada pandemiei, sunt 8 pași care ar trebui urmați:
- intră pe www.flyblueair.com și apasă pe secțiunea Rezervările mele din bara de meniu. Selectează ”Găsește rezervarea”, apoi apasă ”Cere rambursare în Wallet”;
- selectează zborul pentru care soliciți rambursarea, apoi selectează Continuă;
- intră în contul tău Blue Air sau creează un cont. Loghează-te ăn cont – dând click pe butonul Login;
- confirmă datele tale de contact – adresa de email și număr de telefon. Validează-le apăsând pe butonul Trimite;
- verifică-și telefonul. Ai primit un SMS cu un cod unic de validare pe numărul de telefon introdus;
- introdu codul primit pentru a confirma plata;
- cod validat cu succes. Suma a fost creditată în Blue Air Wallet;
- acum, poți verfica suma disponibilă în Profilul Meu.
2.252 de dosare în instanță și datorii de aproximativ 230 milioane de euro
Blue Air are însă multe procese în care pasagerii care au urmat acestă procedură au reclamat că nu și-au primit banii înapoi.
Potrivit platformei Confidas, compania are 2.252 de dosare în instanță, printre care și cele depuse pentru a intra în faliment.
În 2020, Blue Air a declanșat procedura de concordat preventiv, un mecanism de evitare a insolvenței, care permite unei companii să propună creditorilor săi, care dețin peste 75% din creanțe, un plan de redresare și plată a datoriilor.
Potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de Gândul, Blue Air are datorii de aproximativ 230 milioane de euro, iar semnale îngrijorătoare au apărut încă din anul 2021, atunci când premier al României era Florin Cîțu și Ministerul Transporturilor era coordonat de Cătălin Drulă.