EXCLUSIV | Controversata moarte a lui Tony de la Ploiești. Medicul legist Cristian Stan explică decesul subit la suspecții încătușați

Cazul manelistului Tony de la Ploiești, care a murit luni, la scurt timp după ce a fost încătușat de oamenii legii, în urma unui accident rutier, a suscitat foarte mult interes public. S-a speculat că decesul ar fi survenit ca urmare a manevrei agresive de încătușare, lucru infirmat de primele rezultate ale anchetei în acest caz. GÂNDUL l-a contactat pe dr. Cristian Stan, medic primar legist la Institutul Național de Medicină Legală, autor al multor articole și cărți de specialitate, care ne-a explicat în ce situații poate interveni  decesul subit la suspecții încătușați.

Tony de la Ploiești a fost implicat luni, 22 mai, într-un accident rutier cu pagube materiale. Atunci când polițiștii au ajuns la fața locului pentru cercetări, bărbatul a devenit agresiv, având un comportament specific consumatorilor de droguri.

Manelistul a fost imobilizat, încătușat și dus la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, pentru recoltarea de probe de sânge, însă a intrat în stop cardio-respirator și nu a mai putut fi resuscitat.  Medicii au încercat să-i salveze viața timp de aproape o oră, dar au fost nevoiți să constate decesul.

S-a zvonit că manelistul în vârstă de 31 de ani ar fi murit sufocat din cauza agresivității polițiștilor, dar legiștii spun că acuzațiile nu pot fi adevărate. Se pare că moartea lăutarului nu a fost una violentă și nu a fost cauzată de leziuni traumatice.

„În cursul zilei de astăzi, 23 mai a.c., a fost efectuată necropsia bărbatului de 31 de ani, iar rezultatul acesteia a arătat faptul că moartea a fost neviolentă și a fost cauzată de o insuficiență cardiorespiratorie acută pe fondul unei cardiomiopatii hipertrofice.

Astfel, nu au fost constatate leziuni traumatice care să aibă legătură de cauzalitate cu decesul”, a transmis Biroul de Presă al Poliției Prahova.

În ce situații poate interveni moartea subită după încătușare

Cazurile de moarte subită ce survin imediat după momentul încătușării sunt rare, dar în literatura de specialitate s-au semnalat situații de acest gen, cu persoane care au decedat în urma procedurii de imobilizare și încătușare.

Întrebat dacă există, conform informațiilor științifice de la acest moment, o explicație privind modul în care poate interveni moartea subită  în urma manevrei de încătușare a unor persoane care nu aveau afecțiuni cronice cunoscute, medicul Cristian Stan a explicat pentru GÂNDUL care sunt situațiile în care acest lucru se poate întâmpla.

„Moartea poate să survină brusc la deținuții imobilizați cu mâinile la spate, aflați sub influența drogurilor și care au masă musculară mare (cu nevoie crescută de oxigen) sau afecțiuni cardiace ori cardio-pulmonare nediagnosticate. Decesul apare de obicei fie în timpul unei stări de excitare psihică extremă, stare de agitație marcată sau delir, fie ca o consecință a unei asfixii de poziție cauzată de imobilizarea prelungită a deținutului într-o anumită poziție (de exemplu Prone position sau hogtie position)”, a explicat medicul legist Cristian Stan.

Ce este cardiomiopatia hipertrofică, afecțiunea descoperită la autopsie în cazul lui Tony de la Ploiești

Astfel, a adăugat medicul legist, în aceste situații mișcările respiratorii devin superficiale și ineficiente mecanic și sunt asociate cu oboseala musculaturii respiratorii ducând la apariția unei hipoxii cerebrale și cardiace progresive.

„În final pot duce la deces când corpul este imobilizat în poziții particulare: poziție de «crucificare», spânzurarea cu capul în jos, imobilizarea cu trunchiul în spații strâmte și inextensibile ce limitează inspirația, imobilizarea în decubit ventral cu mâinile (uneori și picioarele) legate strâns la spate.

Decesul în aceste cazuri apare mai ales la persoane cu masă musculară mare, care sunt foarte agitate sau cu tulburări delirante.

Uneori, decesul este urmarea cumulării mai multor cauze: traumatice și patologice, respectiv prin:
– asocierea unor mecanisme traumatice hipoxice de intensitate medie cu boli cronice care determină o incapacitate adaptativă a cordului sau plămânilor la stresul hipoxic;
– boli care determină insuficiență cardiacă sau respiratorie cronică;
– unele boli cerebrale cronice sau intoxicații acute”, a adăugat medicul legist Cristian Stan.

În ceea ce privește afecțiunea numită cardiomiopatia hipertrofică (HCM), cea descoperită de medicii de la INML în urma autopsiei în cazul manelistului Tony de la Ploiești, aceasta este cauza frecventă de moarte subită de cauza cardiacă la atleții tineri.

Poate produce sincopă neexplicată și adeseori este diagnosticată numai la autopsie, se arată în literatura de specialitate. Majoritatea cazurilor de HCM sunt ereditare.