Liderul nord-coreean Kim Jong Un are probleme mai mari decât Statele Unite în acest moment. El trebuie să-și hrănească oamenii, iar opțiunile sale nu sunt bune.
Conducătorul dictaturii comuniste a deschis marți o întâlnire politică importantă, recunoscând situația sumbră cu care se confruntă acum țara sa. Aprovizionarea cu alimente a Coreei de Nord este tensionată și „devine tensionată”, a spus Kim, potrivit KCNA, citată de CNN.
Sectorul agricol nu şi-a revenit după daunele provocate de furtunile de anul trecut. De altfel, Kim a dat vina pe schimbările climatice pentru dezastrele din agricultură. Înlocuirea aprovizionării cu produse alimentare interne cu produse din import este, de asemenea, dificilă, deoarece graniţele sunt închise din cauza restricţiilor Covid-19.
În capitala Phenian, prețurile unor bunuri de bază ar fi crescut. Experții spun că prețurile orezului și combustibililor sunt încă relativ stabile, dar prețurile de bază importate, cum ar fi zahărul, uleiul de soia și prețurile făinii au crescut.
Costurile asociate cu unele produse de bază au crescut, de asemenea, în ultimele luni. Prețurile cartofilor s-au triplat la binecunoscuta piață Tongil, unde atât localnicii, cât și străinii pot face cumpărături, au spus locuitorii din Pyongyang.
Locuitorii au mai dezvăluit că articolele care nu sunt de bază, cum ar fi un pachet mic de ceai negru, se poate vinde cu aproximativ 90 USD, în timp ce un pachet de cafea poate costa mai mult de 130 USD.
Kim nu a dezvăluit amploarea deficiențelor, dar Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Organizației Națiunilor Unite (FAO) a estimat recent că Coreea de Nord este lipsită de aproximativ 860.000 de tone de alimente, sau echivalentul a puțin peste două luni de aprovizionare la nivel național.
Situația a fost suficient de gravă în aprilie pentru ca Kim să-i îndemne pe nord-coreeni să întreprindă un alt „marș dificil”, termenul folosit pentru a se referi la foametea devastatoare din Coreea de Nord din anii 1990, care a ucis sute de mii de oameni.
Recunoașterea faptului că economia planificată a statului nici măcar nu își poate hrăni oamenii poate părea deplasată pentru un lider a cărui familie este descrisă în propagandă ca fiind infailibilă și aproape asemănătoare lui Dumnezeu.
Dar, spre deosebire de tatăl său și de predecesorul său, Kim nu s-a temut să admită greșeli sau eșecuri – sau chiar să plângă în fața oamenilor săi.
Kim și-a modelat imaginea internă ca om al poporului, un lider care se întâlnește în permanență cu publicul și dedicat îmbunătățirii vieții de zi cu zi a uneia dintre cele mai sărace țări de pe planetă. Scopul său declarat de când a preluat puterea în 2011 a fost de a îmbunătăți viața majorității nord-coreenilor.
Cu toate acestea, în afară de modificarea drastică a economiei ineficiente planificate din Coreea de Nord, eliberarea celor aproape 120.000 de prizonieri politici despre care se crede că sunt deținuț, experții consideră că Phenianul se va lupta pentru a atinge scopul lui Kim.
Relațiile cu Washingtonul și negocierile privind ameliorarea sancțiunilor par a fi o preocupare îndepărtată, cel puțin deocamdată. Kim nu a menționat discuțiile cu Statele Unite decât joi, ziua a treia a importantei reuniuni politice din această săptămână.
Potrivit presei de stat, Kim ar fi analizat politica președintelui american Joe Biden în Coreea de Nord și acum consideră că Phenianul trebuie „să se pregătească atât pentru dialog, cât și pentru confruntare”.
Deși nu este tocmai liniștitoare, atitudinea lui Kim față de SUA a fost mai puțin ostilă decât seria declarațiilor provocatoare lansate de KCNA luna trecută, dintre care una avertiza despre o „criză care nu poate fi controlată”.
De fapt, declarația ar putea deschide ușa discuțiilor cu Washingtonul, care a încercat în zadar să ajungă la Phenian la începutul acestui an.
După ce cele două părți nu au reușit să ajungă la un acord la summitul fostului președinte Donald Trump cu Kim la Hanoi în 2019, propaganda nord-coreeană a menționat în repetate rânduri că țara nu era interesată de mai multe discuții decât dacă Washingtonul ar fi schimbat așa-numita „politică ostilă” față de Phenian.
Administrația Biden a arătat clar că programul Coreei de Nord, programul său nuclear și acuzațiile de abuzuri la scară largă asupra drepturilor omului în țară sunt o parte importantă a agendei sale de politică externă.
Casa Albă a finalizat o revizuire a politicilor de câteva luni la sfârșitul lunii aprilie, iar prim-ministrul japonez Yoshihide Suga și președintele sud-coreean Moon Jae-in – aliați americani cu o miză în viitorul Coreei de Nord – au fost primii doi lideri care au vizitat Biden în SUA. Sung Kim, noul reprezentant special al SUA pentru politica Coreei de Nord, se deplasează sâmbătă la Seul pentru discuții cu omologii săi sud-coreeni și japonezi.
Deși Casa Albă spune că intenționează să urmărească o „abordare calibrată, practică”, care diferă de strategiile folosite de administrațiile Trump și Obama.