Sfârșitul COVID și decontul dureros al anilor care au resetat lumea. „Sperăm că dacă vine altă molimă vom fi mai bine pregătiți”| DECLARAȚII EXCLUSIVE

La mai bine de trei ani de la debutul pandemiei care a trimis o lume întreagă între „valurile” unui virus cu multe necunoscute, Ministerul Sănătăţii a anunţat zilele trecute că, urmare încetării stării de risc epidemiologic generat de pandemia de COVID-19, îşi încetează funcţionarea și secţiile speciale, dar și acordarea de sporuri pentru personalul medical funcțional în zona pandemică. Mai mult, de la 1 iulie, Serviciul de Telecomunicații Speciale nu va mai elibera certificate de vaccinare, dar se menține totuși sistemul de raportare a cazurilor.

Și Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunțat, în mai 2023, că pandemia COVID-19 nu mai reprezintă o urgenţă de sănătate globală.

Reamintim că, în decembrie 2019, un nou coronavirus, care provoca boala COVID-19, a fost identificat pentru prima dată în China. Nimeni nu bănuia atunci că lucrurile vor lua o direcție catastrofală și că lumea întreagă va fi aruncată în mijlocul unor valuri pandemice și al unor crize interminabile.

Potrivit informațiilor OMS, aproape 20 de milioane de oameni de pe întreg globul au murit din cauza infecției cu acest virus și alte sute de milioane de persoane din lumea întreagă au trecut prin infectări.

Mai mult, noul coronavirus avea să paralizeze economiile naţionale, provocând criză după criză și blocând – în condiţii de restricții și de izolare la domiciliu – miliarde de oameni, inclusiv în România.

”Pacientul zero” cu COVID al României, confirmat pe 26 februarie 2020

Epidemia de COVID-19, declanșată pentru prima dată în orașul Wuhan, s-a răspândit rapid către alte regiuni din China și din lume. Pe 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății declara oficial pandemie de coronavirus.

În România, ”pacientul zero” a fost confirmat pe 26 februarie 2020, iar primul deces de COVID-19 a fost anunțat pe 22 martie.

La cinci zile dup ce OMS declara pandemia, România intra în lockdown pentru două luni.

Abia după nouă luni de la anunțul OMS privind începutul pandemiei a venit și primul vaccin anti-COVID. Pentru toate statele UE, imunizarea a început pe 27 decembrie 2020.

„COVID-19 este considerată o boală infecţioasă obişnuită”

Ministerul Sănătăţii a precizat că, odată cu încetarea stării de risc epidemiologic şi biologic generată de pandemia de COVID-19, se aplică următoarele măsuri:

• încetarea funcţionării spitalelor/ secţiilor dedicate internării pacienţilor cu COVID-19, aceştia putând să se interneze şi trateze în orice unitate sanitară, în condiţii de izolare specifice oricărei boli infecţioase respiratorii;
• încetarea funcţionării centrelor de evaluare dedicate pacienţilor cu COVID-19, evaluarea acestora se va efectua în orice unitate sanitară, cu respectarea precauţiilor de izolare;
• nu se vor mai acorda sporuri speciale, deoarece COVID-19 este considerată o boală infecţioasă obişnuită;
• începând cu 1 iulie 2023, nu se vor mai elibera de către STS certificatele electronice de vaccinare COVID-19.

”Ministerul Sănătăţii recomandă în continuare persoanelor care au semne şi simptome asemănătoare infecţiei cu SARS-CoV-2 să se testeze, să se autoizoleze, să poarte mască şi să solicite evaluarea stării de sănătate, mai ales dacă simptomatologia se înrăutăţeşte sau dacă pacienţii prezintă diverse comorbidităţi şi au vârsta peste 65 de ani”, a transmis Ministerul Sănătății.

Sursa citată a precizat că sistemul de supraveghere şi raportare de către toate unităţile sanitare şi laboratoare a cazurilor de COVID-19 se menţine.

„În momentul de față, certificatul de vaccinare nu mai este solicitat”

Ștefan Dascălu, cercetător român la Oxford, specializat în imunologie, a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre cât de mult cântăresc anunțul OMS și cel al Ministerului Sănătății, după o perioadă în care viețile oamenilor au fost puse la grele încercări și pierderi.

Cercetătorul susține că astfel de decizii reprezintă un pas firesc în ecuația pandemică, punctând că este normal să trecem peste această etapă a pandemiei, atât din perspectivă socială și economică, cât și din perspectiva resurselor alocate gestionării pandemiei.

„Anunțul acesta nu vine neapărat ca o surpriză, având în vedere faptul că OMS a declarat cu puțin timp în urmă că pandemia nu mai reprezintă o urgență sanitară la nivel mondial. Deci, din această perspectivă, faptul că acum s-a renunțat la eliberarea certificatelor de vaccinare în România nu surprinde pe nimeni.

Este un lucru natural, este normal să trecem peste această etapă a pandemiei, din perspectivă socială, din perspectivă economică și evident resursele acestea alocate gestionării pandemiei, inclusiv cele pentru eliberarea certificatelor de vaccin, pentru crearea acelor centre de vaccinare care deja nu mai există în România. S-a mutat vaccinarea pe COVID de la centre la personalul medical calificat.

Însă, în momentul de față, certificatul de vaccinare nu mai este solicitat nicăieri. Sigur, sunt convins că se poate genera o dovadă a vaccinării de către medicul de familie sau medicul curant, însă nu cred că marea majoritate a  oamenilor mai au nevoie de acesta. În Marea Britanie, de exemplu, încă se oferă acel certificat de vaccinare, chit că nu mai este necesar aproape nicăieri”, susține cercetătorul.

„Această pandemie nu ne-a lăsat fără învățături și, evident, fără cicatrici”

„Sunt pași pe care țările din întreaga lume îi fac spre revenirea la normalitate. Însă, da, această pandemie nu ne-a lăsat fără învățături și fără cicatrici, pentru că știm cu toții câte vieți au fost pierdute în pandemie și câtă suferință a cauzat aceasta.

Personal, nu am fost niciodată adeptul unei exagerări, nici cu privire la măsurile de sănătate, nici cu privire la acest aspect birocratic al dovezilor de vaccinare. Când au fost necesare, în special la începutul pandemiei și când aveam un număr foarte mare de infectări și de decese, atunci, da, era justificat certificatul de vaccinare. La momentul de față, dat fiind faptul că populația are o imunitate colectivă, atât prin infecție, cât și prin vaccinare, nu cred că, deocamdată, se mai pune problema de un astfel de certificat de vaccinare”, susține Ștefan Dascălu.

„Pericolul acesta pandemic al unei boli infecțioase este tot timpul cu noi”

Cercetătorul consideră că pandemia a oferit, dincolo de calvarul generat, și lecții de învățat și de aplicat pe viitor. Acesta speră că, în cazul în care vom mai trece prin astfel de situații critice, vom fi mai bine pregătiți și vom ști să reacționăm mai bine și mai prompt.

Ștefan Dascălu recunoaște faptul că pandemia a scos la iveală și importanța comunității științifice, punctând că dovada o reprezintă faptul că vaccinurile au fost dezvoltate într-un timp record, cercetătorii și oamenii de știință canalizându-și eforturile în studierea acestor agenți infecțioși care au bulversat o întreagă lume.

„Din perspectiva guvernelor și a autorităților sanitare, cred că ar fi trebuit să învățăm că pericolul acesta pandemic al unei boli infecțioase este tot timpul cu noi și trebuie să fim pregătiți pentru o astfel de situație sanitară la nivel mondial. Comunitatea științifică a anunțat acest risc de foarte mult timp și pregătirile pentru o astfel de situație de criză nu au fost făcute într-un mod complet.

Din păcate, pandemia COVID-19 ne-a luat prin surprindere pe toți. Însă comunitatea științifică – și iată dovada, faptul că vaccinurile au fost dezvoltate într-un timp record -, oameni de știință și-au dedicat timpul și și-au canalizat eforturile de cercetare în studierea acestor agenți infecțioși, care sperăm noi că, de acum înainte, vor obține măcar o atenție sporită din partea autorităților și din partea comunității medicale, pentru că nu toată lumea este implicată în cercetare.

Și, din această perspectivă, lecția cea mai bună pe care am obținut-o în urma pandemiei COVID-19 este, în primul rând, conștientizarea acestui pericol. Și sperăm noi, dacă Doamne ferește, va veni o altă molimă peste noi, vom fi mai bine pregătiți, vom ști să reacționăm mult mai bine și vom reuși să prevenim atâtea morți, plus suferința asociată unui astfel de eveniment catastrofal”, a conchis cercetătorul român la Oxford.

„A fost de-a dreptul criminală blocarea accesului pacienților la servicii medicale”

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, a spus, pentru Gândul, că unul dintre cele mai dificile momente din pandemie a reprezentat-o decizia de închidere a unor secții din spitale, fapt care a limitat accesul pacienților – mai ales a celor cu boli cronice – la sistemul de sănătate.

Vasile Barbu susține că decizia privind blocarea serviciilor de sănătate pentru pacienți a dus la creșterea mortalității în rândul populației pe anumite patologii care necesitau schimbarea schemei de tratement sau prezența la controale periodice.

„Decizia legată de închiderea unor secții de spitale, de limitare a activității unităților medicale, atât în ambulatoriu, cât și în spital. A fost de-a dreptul criminală blocarea accesului pacienților, al oamenilor în general, la servicii medicale, la servicii preventive și la servicii de controale medicale pentru anumite afecțiuni cronice.

Cel mai rău a fost blocajul sistemului de sănătate, făcut după ureche și fără studii de impact, într-un mod pompieristic. Decizia privind blocarea pacientului la serviciile de sănătate a dus la creșterea mortalității în rândul populației pe anumite patologii cronice care nu au fost controlate, monitorizate în toată această perioadă. Au fost oameni care nu și-au mai modificat schemele terapeutice, pentru că nu au avut acces la spitale și la medici.

Foarte greu au fost repornite spitale și pot să spun că și acum noi simțim foarte greu efectele închiderii spitalelor de atunci, închidere care nu a fost justificată sub nicio formă. S-a dovedit a fi inutilă și a produs daune medicilor, spitalului și pacienților. Măsurile din pandemie au fost aplicate fără cap și lăsate la îndemâna unui singur om”, a spus preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

„Trebuie să ne bazăm pe știință, pentru că trăim într-o epocă în care avem nevoie să utilizăm dovezile științifice”

Vasile Barbu a recunoscut însă că, dincolo de tragedia adusă de pandemia COVID-19, au fost și câteva lecții care, speră el, se vor fi învățat de către cei  cu putere de decizie și în pixul cărora stau, nu de puține ori, viețile multor oameni.

În opinia preşedintelui Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, de-a lungul acestor ani de la debutul pandemiei, a fost și multă impostură în aplicarea unor măsuri necesare, încălcându-se la modul grosolan demnitatea umană.

„Am învățat că nu se mai poate face nimic pompieristic, fără studii de impact, fără analize, fără o dezbatere cu participarea mai multor specialiști. Cred că s-a învățat că nu trebuie să dicteze un singur om. Trebuie participare și responsabilități colective, trebuie să modificăm legislația privind intervențiile de urgență.

Trebuie să ne bazăm pe știință, pentru că trăim într-o epocă în care avem nevoie să utilizăm dovezile științifice, procedurile științifice, managementul modern pentru situații de urgență și nu heirup, nu un sistem gen «eu dau ordine, voi faceți ca mine».

Mai mult, a fost foarte multă impostură în aplicarea unor măsuri care erau necesare. S-a încălcat la modul grosolan demnitatea umană. S-a exagerat, li s-a produs mai mult rău decât bine”, a spus Vasile Barbu despre repercusiunile anilor de pandemie.

Ce rămâne după trei ani de pandemie

Investigațiile post-pandemie vor aduce în prim plan foarte multe aspecte legate de fraudarea fondurilor alocate pentru achiziții medicale și pentru alte urgențe, de modul în care au fost cheltuiți acești bani începând din 2020, spune Cosmin Șerbănescu, președintele Institutului Național de Control Intern din România (INCIR), într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.

Șeful INCIR a dat detalii despre controalele privind modul în care au fost cheltuite fondurile alocate în pandemie, un subiect care suscită numeroase întrebări și controverse.

„Indiferent de situația excepțională generată de pandemie, de modalitatea de contractare, nu trebuie niciodată să facem rabat de la ceea ce înseamnă legislație în domeniu, calitatea mărfii contractate, din punct de vedere al caracteristicilor tehnice și din punct de vedere al livrabilelor. De aceea, societatea românească în ansamblu așteaptă cu interes acest deznodământ.

Au fost controale efectuate, sunt și investigații la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, așteptăm ca aceste dosare să fie rezolvate cu celeritate, care, cel puțin din perspectiva noastră, vor aduce în prim plan foarte multe aspecte legate de fraudarea acestor fonduri și de modul în care au fost cheltuite, de la achiziții de ser până la modul în care au fost contractate măștile și alte produse medicale, sanitare, atât la nivel de România, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Pentru că și la nivel de UE, cel puțin Parlamentul European, este interesat să vadă modalitatea în care au fost contractate aceste servicii.  De asemenea, un rol important îl are în a investiga și a evalua modul în care au fost acordate aceste contracte publice, atât la nivel de autoritate centrală de achiziții publice, cât și la nivel de unitate administrativ-teritorială sau orice instituție publică ce a contractat – mă refer, în primul rând la zona de măști sau dezinfectanți, modalitatea în care au fost contractate, legalitatea lor și dacă nu cumva aceste contracte au prejudiciat statul român și în consecință bugetul național”, a spus Cosmin Șerbănescu, președintele Institutului Național de Control Intern din România.

DNA anchetează modul în care România a cumpărat dozele de vaccin anti-COVID

Și în România, cazul achiziționării vaccinurilor din pandemia de coronavirus a produs controverse în spațiul public și nu numai. Direcția Națională Anticorupție (DNA) anunța, în 2021, că a înregistrat un dosar penal privind modalitatea prin care România a achiziționat dozele de vaccinuri anti-COVID, de la începutul campaniei de vaccinare și până în prezent.

Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă, in rem, respectiv abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, arătau procurorii anticorupţie.

Achiziţia unor linii de producție neconforme și vânzare de măști către MApN, sub lupa anchetatorilor

Fostul director al Romarm, Gabriel Țuțu, și fostul selecţioner al echipei naţionale de fotbal Victor Piţurcă fac obiectul unei anchete într-un dosar privind achiziţia unor linii de producție neconforme și vânzare de măști către Ministerul Apărării, în perioada pandemiei de COVID-19.

„În pandemie, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, Țuțu, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică ce vizau cumpărarea a 7 utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție.

CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului).

Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, Țuțu ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus, introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către MApN a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta (40% din cota de profit rezultată), sub aparența unui contract de consultanță.

În schimbul acestor «servicii», Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul MApN și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare, dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens”, potrivit procurorilor DNA.

Procese pentru daune, după vaccinarea anti-COVID

Pe 12 decembrie 2022, avocatul Adrian Cuculis făcea public primul proces din România inițiat împotriva Pfizer România, Ministerul Sănătății și Guvern.

Avocatul a spus, pentru Gândul, că, de atunci, s-au adunat deja sute de astfel de spețe și că primește zilnic solicitări de la oameni care-și cer drepturile, pe motiv că vaccinarea anti-COVID le-a lăsat sechele medicale pe viață, dar și că au fost folosiți drept cobai, pentru administrarea unor seruri care sunt încă experimentale.

Gabriela este printre persoanele care au intentat o acțiune în instanță și cer daune, ea susținând că, după ce s-a vaccinat cu serul anti-COVID Pfizer, s-a ales cu trombocitopenie, o boală care necesită tratament pe viață.

Femeia cere daune morale de 1.000.000 de euro și obligarea companiei Pfizer, a Ministerului Sănătăţii și a Guvernului la plata de daune morale, combinate cu daune materiale pentru viitoarele tratamente.

Achizițiile de vaccinuri anti-COVID, investigate de Parchetul European

Și în România, numărul foarte mare de doze de vaccin anti-COVID achiziționate a ridicat multe semne de întrebare, iar modalitatea în care au fost cumpărate este anchetată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție din 2021.

Suma totală plătită de România pentru toate vaccinurile anti-COVID-19 este de 2.378.728.925,12 lei. În 2023, România nu a achitat nicio sumă de bani către producătorii de vaccin anti-COVID-19, având în vedere că nu s-au livrat doze”, spuneau oficialii Ministerului Sănătății, într-un răspuns transmis în luna mai, la solicitarea GÂNDUL.

România mai are de primit, conform contractelor încheiate cu producătorii, încă peste 9 milioane de doze de vaccin anti-COVID pentru 2022 și alte 19 milioane de doze pentru 2023. Un total de aproape 29 de milioane de doze de vaccin, preciza Ministrul Sănătății.

Răspunsul Ministerului Sănătății pentru Gândul arăta că, din dozele de vaccin anti-COVID achiziționate de România de la începutul pandemiei:

• au fost folosite pentru imunizare – 16.921.885 de doze;
• au fost vândute, prin redistribuire din contract, către alte state membre –13.670.930 de doze;
• au fost vândute din stocul național – 3.571.410 de doze;
• au fost donate – 2.120.420 de doze;
• au fost înregistrate ca pierderi sau au expirat – 9.571.496 de doze;
• în stocul național mai sunt 3.270.597 de doze.

În România, de la începutul vaccinării anti-COVID, în 27 decembrie 2020, și până în 25 iunie 2023, s-au folosit 16.923.155 de doze de vaccin anti-COVID.

• Dintre acestea, 12.951.534 au fost de la Pfizer, 1.013.359 de la Moderna, 852.366 de la AstraZeneca, 2.069.892 de la Johnson&Johnson, 19.069 au fost Pfizer Pediatric și 16.935 au fost Pfizer Omicron, potrivit ultimelor date disponibile, centralizate de Institutul Național de Sănătate Publică.
• Cu prima doză s-au vaccinat 8.142.578 de persoane, cu schema completă (două doze) – 8.131.170 de persoane, iar 2.668.836 s-au vaccinat cu doza de rapel.
• Din cifrele oficiale ale Ministerului Sănătății transmise în luna mai, la solicitarea Gândul, rezultă că în total ar fi 49.127.738 de doze deja primite de România.
• Aproape 2,4 milioane de lei a plătit România pentru vaccinurile anti-COVID primite pentru perioada 27 decembrie 2020 – 2022.
• Cele 19 milioane de doze care ar urma să fie livrate în 2023 nu au fost încă achitate, pentru că deocamdată nu au fost primite, mai arăta Ministerul Sănătății în răspunsul transmis în luna mai.

Lumea, între valuri pandemice: de la SARS-CoV-2 Alfa la „Arcturus”

• În septembrie 2020, autoritățile din Marea Britanie au raportat o variantă denumită inițial SARS-CoV-2 B.1.1.7 și ulterior Alfa. Analizele epidemiologice și clinice au arătat creșterea transmisibilității, în cazul acestui virus mutant.
• Varianta Delta reprezintă o mutație a virusului SARS-CoV-2, depistată pentru prima dată în India, în decembrie 2020 și clasificată de autorități ca fiind una dintre variantele îngrijorătoare. Comparativ cu varianta Alpha, varianta Delta este asociată cu o încărcătură virală mai mare.
• Varianta Omicron este în prezent dominantă în România și în multe părți din lume. Se pare că persoanele vaccinate au o probabilitate mai mare să se infecteze cu Omicron sau subvariantele sale, decât cu alte variante precum Delta.
• „Kraken”, mutația COVID produsă de combinația a două variante, confirmată în mai multe state, la începutul anului 2023. Conform informațiilor cunoscute până în prezent, este posibil ca această variantă să fie mai răspândită în Statele Unite și Canada, însă prezența acestei noi tulpini a fost confirmată și în Europa, în Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia.
• Varianta BA.2.75 – „Centaurus” a fost detectată pentru prima dată în India, la începutul lunii mai 2022. Varianta a fost confirmată în mai multe țări, printre care Marea Britanie, SUA, Australia, Germania și Canada.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Parchetul European a cerut Comisiei Europene toate documentele privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, inclusiv cele secretizate. Ursula von der Leyen ar urma să fie audiată – surse

EXCLUSIV | CE nu a dat nici Curții de Conturi Europene discuțiile purtate de Ursula von der Leyen cu directorul Pfizer. Cum văd doi europarlamentari încălcarea procedurii la negocierile pentru cea mai mare achiziție de vaccinuri anti-COVID

EXCLUSIV | DNA vrea să afle de la Comisia Europeană de ce România a achiziționat vaccinuri cât pentru 10 ani de pandemie (Surse)