CRĂCIUNUL pe rit vechi, sărbătorit de creştinii ortodocşi la 7 ianuarie/Când s-a produs trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian

Crăciunul este sărbătorit în calendarul pe stil vechi (neîndreptat încă) pe 7 ianuarie. De asemenea, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial şi a fost folosit de întreaga creştinătate timp de 15 secole.

Calendarul iulian, de pe vremea Sfinților Părinți

Tot de calendarul iulian s-au servit şi Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paştilor.

ECONOMIE Vicepreședintele Comisiei Europene vine la BUCUREȘTI. Oficialul UE va vizita Prime Batteries și Institutul de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială

11:42

FINANCIAR Chiar dacă e austeritate, unii români ar putea primi BANI de la stat în 2025. Care sunt categoriile vizate și ce condiții ar trebui să îndeplinească

11:41

O îndreptare a acestui calendar a avut loc la data de 24 februarie 1582, când papa Grigorie al XIII-lea a făcut reforma, suprimând 10 zile din calendar. Astfel, data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte un nou calendar. Calendarul îndreptat, întrebuinţat de către ortodocşi în urma acestei întâlniri, s-a numit neo-iulian sau constantinopolitan.

Trebuie precizat, însă, că la reuniunea de la Constantinopol nu au participat toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naţionale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată cu acel prilej a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o va dori, pentru a evita, astfel, tensiunile care ar fi putut să apară în urma unei impuneri stricte în această privinţă.

Îndreptarea calendarului din 1924 a fost totuşi adoptată de către cele mai multe Biserici Ortodoxe.

Au rămas, însă, câteva care au continuat să folosească ritul vechi, calendarul iulian. Între Bisericile Ortodoxe care nu au făcut această schimbare se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului.

Toate acestea se numesc „pe stil vechi” și prăznuiesc Paştile şi toate sărbătorile după vechiul calendar, iulian.

Calendarul nu s-a schimbat, ci s-a îndreptat

Calendarul vechi nu s-a schimbat, ci s-a îndreptat, căci avea mare nevoie de îndreptare. Acest calendar a fost întocmit de filosoful păgân Iulian Sosigene, din Alexandria, în anul 44 înainte de venirea Domnului, din porunca împăratului Romei, Iulius Cezar.

Acest calendar a fost întocmit şi aşezat la acea vreme potrivit izomia (echinocţiul), care era la data de 24 martie şi 24 septembrie.

Dar, după întocmirea acestui calendar, astronomii cei vechi au observat că acest calendar rămânea în urmă, faţă de calendarul ceresc, cu o zi şi o noapte o dată la 300 de ani, potrivit spuselor Părintelui Ilie Cleopa (Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria).

Iată și motivul pentru care Sfinţii Părinţi de la Niceea fac prima îndreptare a calendarului iulian – după cum şi Sfinţii Apostoli, mai înainte de ei, au făcut-o -, şi echinocţiul cel de la 24 martie, găsindu-l în urmă cu trei zile până la venirea lor, îl fixează la 21 martie unde era atunci, mai arată Părintele Arhimandrit Cleopa.

„Iar Sfintele Paşti le serbăm odată cu creştinii ce ţin stilul vechi din celelalte ţări, pentru unitatea şi pacea Bisericilor noastre surori, care încă nu au îndreptat calendarul, precum Biserica Rusă, Biserica Ierusalimului ş.a. Căci aşa s-a făcut înţelegerea de la Moscova, în anul 1948, la Sinodul Panortodox, unde au fost de faţă aproape toate Bisericile Ortodoxe, prin reprezentanţii lor”, potrivit aceleiași surse.