Presiunea asupra Olandei pentru a ridica „veto-ul” împotriva aderării Bulgariei la Schengen se intensifică, întrucât de decizia sa este condiționat și drumul României către zona de liberă circulație.
Reamintim că, după 11 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse. Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a comentat că recent a avut loc o nouă verificare în Bulgaria, care a avut „cu adevărat succes”, scrie Mediapool, citată de Rador Radio România.
Mark Rutte, care continuă să guverneze Olanda în calitate de prim-ministru interimar, a declarat recent că, dacă evaluarea va fi pozitivă, țara sa va ridica „veto-ul”. Dar, deși această evaluare pozitivă există deja, încă nu există nicio reacție din partea țării sale.
Aderarea Bulgariei este blocată de Țările de Jos și Austria, în timp ce doar Viena are rezerve față de intrarea României. Totuși, potrivit unor surse diplomatice citate de G4media, Austria ar putea urma Olanda, dacă aceasta își schimbă poziția față de Bulgaria.
Astfel, nu va fi necesară separarea celor două țări balcanice, ceea ce este considerat a fi de nedorit de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, oficialii austrieci nu au confirmat încă această posibilitate.
Premierul bulgar Nikolai Denkov a comentat că după alegerile din Olanda este mai greu de negociat, dar el rămâne optimist că Bulgaria va fi membră a spațiului Schengen și ca urmare a raportului pozitiv de la ultima verificare, care este prezentat zilele acestea la Bruxelles.
„Rezultatul acestei misiuni este un raport extrem de pozitiv, iar din moment ce acești reprezentanți au semnat raportul, înseamnă că reprezentanții lor – ai Austriei și ai Olandei – acceptă deja că există progrese foarte puternice.
De aici încolo, eforturile diplomatice vor continua, cum să se formulează o decizie, care până la sfârșitul acestei luni să se încerce să fie adoptată. Momentan este mai greu de negociat cu Olanda, dar asta nu înseamnă că nu este posibil, deci negocierile continuă”, a spus Denkov.
Ministrul spaniol de Interne, Fernando Marlaska, și-a exprimat speranța că extinderea Schengen va avea loc cât mai curând posibil.
El a spus că Președinția spaniolă a Consiliului UE va continua munca până la sfârșitul anului. Ambiția Bulgariei și României este să aibă o loc o întâlnire extraordinară în ultimele zile ale anului sau la începutul anului viitor. Deocamdată se lucrează la varianta ca cele două țări să intre mai întâi cu granițele aeriene, iar apoi cu granițele terestre.
România așteaptă să afle dacă Olanda va sprijini aderarea Bulgariei la spațiul european de liberă circulație, pentru a lua o decizie cu privire la dosarul Schengen, a spus premierul Marcel Ciolacu.
Oficialul a amintit că, la 22 noiembrie, au avut loc alegeri în Olanda și, din această cauză, nu a existat timp pentru a începe o procedură de vot în parlament.
„A fost mai mult decât sigur că Schengen nu va fi discutat la Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 4 și 5 decembrie, dar a rămas pe ordinea de zi propunerea unei ședințe extraordinare a Consiliului în luna decembrie. Mai întâi așteptăm decizie Olandei cu privire la Bulgaria și vom vedea cum va acționa România”, a spus premierul.
În ceea ce privește dialogul cu Austria, Ciolacu a declarat că nu a avut o discuție directă cu cancelarul Karl Nehammer.
Reamintim că Partidul Libertății de extremă dreaptă, populist, anti-islamist și eurosceptic al lui Geert Wilders a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile parlamentare anticipate. Cu toate acestea, acesta rămâne izolat și va întâmpina greutăți în a forma un guvern.
Lucrurile în ceea ce privește aderarea României și a Bulgariei se complică foarte tare, deoarece un posibil guvern condus de partidul PVV în Olanda nu ar fi niciodată favorabil extinderii Schengen. Discuția vine în contextul în care Geert Wilders este învingătorul alegerilor olandeze.
Victoria acestuia a zguduit politica olandeză, trimițând însă semnale de îngrijorare în întreaga Europă, cu atât mai mult cu cât Geert Wilders a promis să oprească imigrația, să reducă plățile Olandei către UE și să blocheze intrarea oricăror noi membri, inclusiv a Ucrainei.
Mai mult, migrația a devenit una dintre temele principale și o carte pe care acesta a jucat-o, Wilders precizând miercuri că intenționează să abordeze un „tsunami de azil și imigrație.”
CITIȚI ȘI: