Săptămâna aceasta, la Ai vreme să vorbim?, și-a făcut loc în minte și în suflet pentru noi, iubitorii de poezie și de muzică folk, artistul Cristian Buică.
De la cele mai frumoase compoziții ale muzicii folk, la cele mai frumoase amintiri din viața Cenaclului Flacăra, de la zilele în care călătorea și trăia alături de Adrian Păunescu, la prezentul care ne ține tuturor atenția trează, Cristi Buică ne-a povestit despre toate, de parcă n-am ști nimic, de parcă am vrea, după doar o oră și puțin, să aflăm totul.
Veniți la întâlnire aceasta excepțională cu cel care a compus „Destin când vine toamna”, „Stare de ploaie”, „Baladă pentru Amza Pellea” și atât de multe alte cântece care țin muzica folk vie, care îi fac pe oameni să creadă în frumosul vieții, la fiecare întâlnire cu sens. Veniți la întâlnirea aceasta, de parcă ar fi un foc de tabără în jurul căruia s-ar putea construi idealuri noi și scrie noi poezii din care să avem și mâine aer să respirăm.
„A venit examenul de treaptă. Noi nu știam că urmează să se reducă, din patru clase, să rămână două, pentru că s-a inventat ideea asta cu treptele. Din ce am auzit ulterior, se pare că Elenei Ceaușescu nu prea i-a plăcut ideea asta cu informatica. Și-a zis lasă, dragă, că-s prea multe licee. Erau patru licee de informatică, dacă nu mă înșel, în toată România atunci, chiar dacă ăsta era viitorul”, a relatat Cristian Buică în cadrul podcast-ului „Ai vreme să vorbim, cu Ana Maria Păunescu”.