Prima pagină » Actualitate » Criza energetică din TRANSNISTRIA s-ar putea întoarce împotriva Moscovei. „O strategie foarte riscantă a Rusiei”

Criza energetică din TRANSNISTRIA s-ar putea întoarce împotriva Moscovei. „O strategie foarte riscantă a Rusiei”

Criza energetică din TRANSNISTRIA s-ar putea întoarce împotriva Moscovei. „O strategie foarte riscantă a Rusiei”

Republica separatistă Transnistria a fost aruncată într-o criză energetică profundă după stoparea tranzitului ucrainean al gazelor rusești. Dacă Kievul, și nu Moscova, va veni în ajutorul statului nerecunoscut, Rusia riscă să piardă orice influență care i-a mai rămas în regiune. Totuși, așa cum s-a putut constata în repetate rânduri, Vladimir Putin nu lasă să-i scape printre degete avantajele deținute în trecut și, tocmai de aceea, mutările viitoare ale Moscovei, în ceea ce privește Transnistria, trebuie analizate cu foarte mare atenție și „decodificate” corespunzător.

Oamenii din statul separatist al Republicii Moldova, Transnistria, locuiesc în apartamente în care îngheață bocnă după ce încălzirea și apa caldă au fost oprite în data de 1 ianuarie 2025.

  • Inițial, întreruperile de curent electric au durat câteva ore în fiecare zi.
  • În decurs de o săptămână, acestea au fost mărite la cel puțin opt ore.
  • Ca răspuns, autoritățile transnistrene au crescut producția de sobe de bază pe lemne și au sporit aprovizionarea cu lemne de foc.
  • Școlile au prelungit vacanța prilejuită de sărbătorile de Crăciun, iar fabricile au recurs la concedieri.

Principalul motiv al crizei este acela că Ucraina a oprit tranzitul întregului gaz rusesc pe teritoriul său, începând cu data de 1 ianuarie 2025.

„De zeci de ani, Transnistria primise gaze exact pe acea rută. Kievul a avertizat cu multe luni în avans că nu va prelungi acordul de tranzit existent, încheiat cu Rusia și, în cele din urmă, și-a ținut promisiunea”, notează jurnalistul Vladimir Solovyov într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

Transnistria nu a mai plătit nici măcar un cent către Gazprom, pentru gaz, din 2005

Conducta Trans-Balcanică ar fi putut fi folosită ca alternativă, dar gigantul de stat rus Gazprom a refuzat să ia în considerare acea rută și a anunțat că Moldova nu va mai primi gaze de la 1 ianuarie.

Gazprom a transmis că decizia sa a fost urmarea refuzului Moldovei de a-și plăti datoriile. Reprezentanții Gazprom estimează datoria Moldovei la 709 milioane de dolari, în timp ce Moldova, referindu-se la un audit internațional, consideră că datorează doar 8,6 milioane de dolari.

Din primăvara anului 2022 și până la sfârșitul livrărilor de gaze rusești, la începutul acestei luni, Moldova a primit doar suficient gaz pentru a alimenta Transnistria. În ciuda contractului cu Gazprom, Chișinăul nu a cumpărat gaz rusesc din anul 2022. În schimb, a cumpărat combustibil de la furnizorii europeni, la prețurile pieței.

  • Transnistria nu a mai plătit nici măcar un cent către Gazprom, pentru gaz, din anul 2005.
  • Chiar dacă datoria sa acumulată este de aproximativ 11,1 miliarde de dolari, Moscova nu a cerut niciodată plata.
  • Gazul gratuit a fost o formă de subvenție rusă pentru republica nerecunoscută, menținând facturile locale de utilități extraordinar de scăzute.
  • Consumatorii transnistreni plătesc aproximativ 6 cenți pe metru cub de gaz, în timp ce locuitorii din restul Moldovei plătesc aproximativ 1 dolar pentru aceeași cantitate.

Autoritățile transnistrene susțin că gazul gratuit pe care l-au primit a fost „ajutor umanitar pentru poporul transnistrean”. Dar asta nu este chiar adevărat. Banii plătiți de transnistreni în facturi de utilități au ajuns direct la autorități, care i-au cheltuit cum au dorit.

După anunțul Gazprom referitor la stoparea livrării de gaz, Guvernul moldovean a acuzat Moscova că a provocat o criză energetică și că se angajează într-un «șantaj energetic».

Potrivit președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, scopul Rusiei este de a destabiliza țara și de a influența rezultatul alegerilor parlamentare de la sfârșitul acestui an. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a oferit o analiză similară a situației”, continuă Vladimir Solovyov.

„Tiraspolul a respins ofertele de la Chișinău pentru gestionarea crizei”

Moscova, la rândul său, dă vina pe Kiev și Chișinău. Ambasada Rusiei în Moldova a emis o declarație în care susținea că această criză energetică a fost cauzată de „Guvernul de la Chișinău, care a ignorat numeroasele probleme din relația sa cu Gazprom”.

Ambasada Rusiei a criticat și Ucraina, totodată, pentru că a refuzat prelungirea acordului de tranzit al gazelor. În mod similar, Transnistria dă vina pe Chișinău pentru declanșarea crizei, pentru că nu a reușit să-și onoreze datoriile față de Gazprom.

  • Toate aceste argumente sunt viciate. În timp ce Chișinăul dă vina pe Moscova, știa dinainte că tranzitul gazelor prin Ucraina se încheie.
  • Aparent, Chișinăul nu a cerut ca Kievul să introducă gazul rusesc necesar Transnistriei (cel puțin, nu se cunosc astfel de cereri), dar nu a reușit să se pregătească pentru o criză energetică.
  • În plus, Moldova a beneficiat de furnizarea de gaze gratuite a Rusiei în Transnistria, deoarece a cumpărat energie electrică ieftină, generată cu gaze, de la statul separatist.

Acum, Moldova a trebuit să treacă la cumpărarea de energie electrică mai scumpă de la România vecină, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la utilități și probabil va afecta popularitatea Guvernului.

La rândul său, Ucraina, care a acuzat Moscova că a provocat criza în Moldova, nu a clarificat dacă va permite gazului rusesc să ajungă în Moldova prin conducta Trans-Balcanică (care trece și prin teritoriul ucrainean). Tot ce a spus Zelensky este că Ucraina ar putea permite tranzitul gazului rusesc atât timp cât nicio plată nu va fi transferată Rusiei până după război.

Nici Tiraspolul, care a dat vina pe Chișinău, nu este un factor nevinovat în această ecuație. Dacă Transnistria este într-adevăr un stat independent, așa cum susțin autoritățile locale, atunci cum ar putea întreruperea aprovizionării cu gaze să fie în întregime vina Moldovei?

Tiraspolul a respins ofertele de la Chișinău pentru gestionarea crizei și a respins asistența pentru cumpărarea de gaze pe piața europeană”, explică Vladimir Solovyov.

„O strategie foarte riscantă a Rusiei”

În ceea ce privește Rusia, pretențiile sale cu privire la datoriile Moldovei nu rezistă unei analize concrete.

Ca urmare a lipsei de gaze, Transnistria, nu Moldova, este cea care suferă, iar Transnistria a fost întotdeauna plasată de mulți de la Moscova drept „la marginea pământului rusesc”.

„Într-adevăr, Rusia a furnizat gaze Transnistriei de ani de zile, indiferent de datoriile înregistrate de Moldova. Declarațiile oficialilor de la Moscova potrivit cărora nu vor permite ca locuitorilor din Transnistria să li se întâmple ceva sunt, acum, doar vorbe goale.

Tabloul general, cu sute de mii de cetățeni ruși din Transnistria înghețați în apartamentele lor, s-ar putea dovedi un dezastru pentru Rusia. Chiar dacă Moscova speră că majorarea facturilor la utilități va alimenta furia împotriva Guvernului pro-european de la Chișinău, aceasta este o strategie foarte riscantă.

Ucraina ar prefera, cu siguranță, să nu vadă actualul guvern de la Chișinău înlocuit de un guvern care a fost anti-UE, sau chiar pro-rus, iar Moldova are partide de opoziție pro-ruse.

Într-adevăr, Ucraina – cu rezervele sale de cărbune și gaz și rețeaua de conducte – este deja implicată în încercările de a rezolva criza. Maia Sandu și Volodimir Zelenski au discutat situația prin telefon, pe 8 ianuarie 2025, iar Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a transporta cărbune în Republica Moldova.

Dacă salvatorul Tiraspolului se dovedește a fi Ucraina, și nu Rusia, atunci influența Kremlinului în regiune, care a fost deja afectată de invadarea Ucrainei în anul 2022, s-ar putea disipa complet. Ucraina, astfel, are șansa de a învinge Rusia în Transnistria fără să tragă niciun foc”, încheie jurnalistul Vladimir Solovyov.

Foto colaj main – Profimedia Images


CITEȘTE ȘI:

„Stafiile” bântuie Kremlinul. Programul „GRU-Taliban” – Recompense de 200.000 $ pentru fiecare soldat american UCIS în Afganistan

Rusia și Iran, parteneriat militar/economic cu repercusiuni la scară globală. „Această evoluție este ÎNGRIJORĂTOARE, Teheranul câștigă influență”

Putin nu cedează, SECURITATEA Europei atârnă de un fir. „Cu războiul la ușă, UE are nevoie de mai mult decât o industrie de apărare”

Anul 2024 în ORIENTUL MIJLOCIU. De la conflictul Israel vs. Hamas/Hezbollah & Iran la răsturnarea regimului Assad în Siria

DEZVĂLUIRI șocante la 35 de ani de la DOBORÂREA avionului cu filmări ale jurnaliștilor străini: ”Epava nu mai există, va rămâne cu autor necunoscut”

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele

Citește și