Criza politică se adâncește în Republica Moldova. Partidul condus de fostul preşedinte Igor Dodon a sesizat Curtea Constituţională, după ce ieri preşedintele Maia Sandu a refuzat să-l desemneze pe candidatul majorităţii parlamentare la funcţia de prim-ministru.
Maia Sandu riscă suspendarea din funcția de președinte după ce aparent a încălcat Constituția Republicii Moldova, când a refuzat să accepte candidatul la funcția de prim-ministru nominalizat cu majoritate în parlament.
Ieri, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița, nu a obținut niciun vot în plenul Parlamentului – o premieră absolută pentru Republica Moldova.
Maia Sandu a confirmat că la Președinție a ajuns o scrisoare cu o propunere de candidat la funcția de prim-ministru semnată de 54 de deputați, dar a precizat că în acea listă a „descoperit semnături ale persoanelor în raport cu care există dubii că și-ar fi exprimat voința în mod liber”.
„Vorbesc despre persoane care au fost supuse actului răpirii, care au fost ținute ostatice, de asemenea, persoane care au fost implicate în furtul miliardului și deputați care au schimbat mai multe partide politice și mai multe grupuri parlamentare și pe cazul unora dintre aceste acte de traseism politic există suspiciuni rezonabile de corupție și de presiune externă”, a explicat Maia Sandu.
În timp ce Natalia Gavrilița își prezenta programul de guvernare în plenul Parlamentului, socialiștii lui Igor Dodon au venit cu propriul candidat. Este vorba despre Mariana Durleșteanu, fost ambasador în Marea Britanie și fost ministru al Finanțelor în guvernul Greceanîi.
Deși Mariana Durleșteanu se bucură de sprijinul unei majorități parlamentare create din 34 de deputați, președintele Maia Sandu a refuzat să o desemneze pentru funcția de prim-ministru. Motivul invocat de șeful statului este că Durleșteanu este susținută de deputați asupra cărora planează suspiciuni de corupție.
Supărați, socialiștii lui Igor Dodon o acuză pe Maia Sandu de uzurparea puterii în stat și spun că se vor plânge Curții Constituționale, mai ales că există un precedent în acest sens. O decizie anterioară a Curții spune că președintele Republicii este obligat să desemneze candidatul care are sprijinul unei majorități parlamentare.
Prima tentativă de învestire a unui nou guvern s-a epuizat joi. După două încercări eșuate, șeful statului poate dizolva Parlamentul.
În aceste condiții se discută inclusiv despre posibilă suspendare a șefului statului. Analiștii politici susțin însă că este puțin probabil că se va ajunge la această, deoarece pentru declanșarea mecanismului e nevoie de votul a două treimi din deputați, adică 67 de voturi din totalul de 101.
În opinia analistului politic de la Chișinău, Igor Boțan, această situație va fi soluționată de Curtea Constituțională. Potrivit lui, în acest sens, Maia Sandu are argumente puternice: „Ea a invocat Hotărârea Curții Constituționale din 22 aprilie 2013 privind statul de drept și necesitatea eradicării corupției. În acest sens, există foarte mult câmp de manevră. Prin acea hotărâre, Curtea Constituțională a invocat exemplul Franței (cazul Balladur). În ultimă instanță, toate acuzațiile la adresa doamniei Sandu pot fi înlăturate prin convocarea unui referendum, dacă se va ajunge la suspendarea șefului statului”.