CSM, raport privind STAREA JUSTIȚIEI 2023 | Numărul de judecători, la nivelul tribunalelor, în scădere alarmantă

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a făcut public „Raportul privind starea Justiției din România în anul 2023”. Pe lângă cifrele seci referitoare la numărul dosarelor soluționate, comparativ cu anii anteriori, dar și legate de activitatea Curților de Apel sau tribunalelor din România, raportul arată și o scădere cu 15% a numărului de judecători.

Numărul judecătorilor care activează în tribunalele din România a scăzut în ultimii ani, se arată în raportul CSM.

Potrivit informațiilor din raport, este înregistrată o scădere de 15% în perioada 2021-2023, iar cea mai mare încărcătură în ceea ce priveşte dosarele de soluţionat pe judecător se înregistrează la Tribunalele Ilfov, Galaţi şi Prahova, instanţe care se confruntă şi cu deficit de magistraţi.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

”În anul 2023, la nivelul tribunalelor s-a înregistrat o încărcătură medie pe judecător de 951 de cauze (884 cauze în 2022) şi o încărcătură a cauzelor pe schema de judecători de tribunal de 685 de dosare (668 de cauze în 2022).

Se observă, din evoluţia pe ultimii 5 ani a acestor indicatori, o creştere semnificativă a gradului de încărcare a judecătorului de tribunal cu dosare repartizate spre soluţionare.

Acest fapt se datorează în mare măsură reducerii gradului de ocupare a schemelor de magistraţi de la tribunale, fenomen constant în anul 2023.

Prin comparaţie, dacă în anul 2020, numărul judecătorilor care au desfăşurat efectiv activitate la tribunale şi în raport de care s-a calculat încărcătura a fost de 1.431 de judecători, în anul 2021 numărul acestora a scăzut la 1.367, în anul 2022 numărul acestora a scăzut la 1285, pentru ca, în anul de referinţă 2023, să se ajungă la 1226, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 15% în 3 ani a numărului de judecători de la instanţele de acest grad jurisdicţional”, se arată în Raportul privind starea justiţiei realizat de CSM.

 CSM: „3.214.079 de dosare, o creștere cu 8.12%”

În perioada 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2023, la nivel național, s-a înregistrat un volum total de activitate 3.214.079 de dosare, cumulat pentru toate stadiile procesuale de la toate instanţele (2.972.754 de dosare în anul 2022), ceea ce corespunde unei creşteri cu 8,12% comparativ cu perioada similară anterioară.

• Din totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanţelor naționale, au fost soluționate 2.077.809 de cauze în anul 2023 (2.060.256 de cauze au fost soluţionate în anul 2022), ceea ce reprezintă un procent de soluţionare de 64,64% (69,30% a fost procentul în perioada anterioară).
• Numărul cauzelor nou intrate în anul 2023 a crescut față de anul 2022 cu 158.330 de dosare, ceea ce corespunde unei creşteri cu 7,43%, ajungând la cea mai mare valoare din ultimii ani.

După scăderea vizibilă a numărului de cauze soluționate în anul 2020 cauzată de climatul de insecuritate sanitară indus de pandemia de Covid-19 în rândul personalului instanţelor, se poate observa în anul 2023, ca și în anii 2022 și 2021, o revenire a numărului de cauze soluţionate la un nivel relativ constant și apropiat celui din 2019.

Se poate observa din grafic faptul că 5 curţi de apel, CA Bucuresti, CA Craiova, CA Cluj, CA Ploieşti și CA Timişoara, împreună cu instanţele arondate (tribunale şi judecătorii), totalizează peste jumătate (54,7%) din numărul cauzelor nou înregistrate la toate instanţele naţionale arondate circumscripţiilor celor 16 curţi de apel (inclusiv Curtea Militară de Apel Bucureşti).

Câte dosare au fost soluționate în anul 2023

Rata de soluţionare reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimată procentual. Rata de soluţionare, calculată ca raportul dintre dosarele soluționate și dosarele nou intrate este un indicator cantitativ, care determină dinamica stocurilor de final de an, a căror descreştere este posibilă doar în măsura în care rata de soluţionare este mai mare sau egală cu 100%.

• Numărul cauzelor soluționate la nivel național în anul 2023 a fost de 2.077.884 (2.060.256 de cauze în anul 2022), foarte apropiat așadar de valoarea din anii precedenți și menținând astfel o capacitate bună de soluționare, după ce în anul 2020 randamentul de soluţionare a cauzelor de către judecători fusese afectat de climatul de insecuritate sanitară creat de pandemia Covid-19.
• Numărul cauzelor soluționate la nivel național în anul 2023 a fost de 2.077.809 (2.060.256 de cauze în anul 2022), foarte apropiat așadar de valoarea din anii precedenți și menținând astfel o capacitate bună de soluționare, după ce, în anul 2020, randamentul de soluţionare a cauzelor de către judecători fusese afectat de climatul de insecuritate sanitară creat de pandemia Covid-19.

Numărul dosarelor rămase de soluţionat la sfârșitul anului 2023 (stocul de final de an) a fost de 1.136.270 de cauze (912.498 de cauze în 2022).

Rata de soluţionare la nivelul Înaltei Curţi de Casație și Justiție

Numărul cauzelor de soluționat la nivelul Înaltei Curţi de Casație și Justiție în anul 2023 a fost de 21.995 de dosare, dintre acestea fiind soluționate 14.936 de cauze, rămânând un stoc final ce se va raporta pentru anul 2024 de 7.059 dosare (8.330 de dosare în 2022).

Astfel, rata de soluţionare în raport de volumul de activitate a fost de 67,9%. Prin raportare la formula de calcul aprobată prin Hotărârea nr. 1305/2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, acest indicator a înregistrat în anul 2023 valoarea de 109,3%. La nivelul secţiilor ÎCCJ, distribuția operativității în raport de cauzele nou intrate (eficiența în lichidarea stocurilor) a fost următoarea:

Rata de soluţionare la curțile de apel

Din cele 205.979 de cauze înregistrate pe rolul curților de apel în anul 2023, au fost soluționate 147.141 de dosare, rămânând un stoc de 58.838 de cauze. În procente, operativitatea medie la nivelul curților, calculată ca raport dintre dosarele soluționate și numărul cauzelor nou-intrate, a fost în 2023 de 104,92%.

Din punctul de vedere al eficienței în diminuarea stocurilor, în tabelul de mai jos sunt prezentate operativitățile pentru toate curțile de apel, calculate ca raport dintre dosarele soluționate și cele intrate (indicatorul de eficienţă denumit rata de soluţionare).

Activitatea la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

La nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (fără activitatea Secţiei parchetelor militare), numărul lucrărilor de soluţionat în anul 2023 s-a ridicat la 24.836, în timp ce numărul înregistrat al dosarelor de soluţionat a fost de 2.375. Numărul dosarelor soluţionate în acest an s-a ridicat la 1.440, adică 60,63% din numărul dosarelor de soluţionat în anul 2023.

Direcţia Naţională Anticorupţie a înregistrat în anul 2023 un număr de 34.174 de lucrări, din care 6.085 de cauze de soluţionat. Numărul dosarelor soluţionate la DNA în acest an s-a ridicat la 2.259 cauze (37,12% din totalul cauzelor de soluţionat). La nivelul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), numărul lucrărilor de soluţionat s-a ridicat la 145.765, iar cel al dosarelor la 36.130 de cauze.

Numărul cauzelor soluţionate în acest an s-a ridicat la 11.745 (32,50% din numărul dosarelor de soluţionat la nivelul DIICOT).

Activitatea la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale

La nivelul celor 43 de parchete de pe lângă tribunale a fost înregistrat un volum de activitate de 329.850 de lucrări, din care 81.651 dosare penale, repartizate unui număr de 369 de procurori care au ocupat efectiv posturile existente în schema parchetelor de la acest
nivel.

Raportat la volumul de dosare penale ce trebuiau soluționate în anul 2023, cu un volum ridicat de activitate se menține, la fel ca în anii precedenți, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, care a înregistrat, în perioada de referinţă, un volum de 21.481 de cauze de soluționat, urmat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa cu 4.376 de dosare de soluţionat şi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași cu 3.017 de dosare.

Din totalul de 329.850 de lucrări de soluţionat (dintre care 81651 de dosare penale) înregistrate la aceste unităţi de parchet, au fost soluţionate un număr de 265.172 de lucrări (din care 28.903 de dosare penale). Procentul de soluţionare a lucrărilor a fost determinat la 80,39%, iar cel al dosarelor la 35,39%.

Operativitatea soluţionării cauzelor

Numărul lucrărilor soluţionate în anul 2023 la nivelul tuturor parchetelor, inclusiv la nivelul parchetelor militare, a fost de 2.027.568 de lucrări, în timp ce numărul dosarelor penale soluţionate, inclusiv la nivelul parchetelor militare, a fost de 545.600, din care 48.338 de dosare au fost soluţionate prin trimiteri în judecată, însemnând o pondere a acestora de 8,86% din totalul cauzelor soluţionate.

În acelaşi timp, numărul cauzelor rămase nesoluţionate (fără cauzele cu autor neidentificat) a fost de 701.125. În anul 2023, numărul cauzelor cu autor neidentificat rămase nesoluţionate a fost de 467.061 de cauze.

În procente, operativitatea înregistrată la nivelul tuturor parchetelor în anul 2023 a fost de 60,32% pentru lucrări, respectiv de 30,62% pentru dosare, se precizează în raportul întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii.

Operativitatea la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

În anul 2023, numărul lucrărilor de soluţionat la această unitate a fost de 24.836, fiind soluţionate 17.066 de lucrări, ceea ce reprezintă o operativitate de 68,71%.

Numărul dosarelor de soluţionat a fost de 2.375, fiind soluţionate 1.440 de dosare dintre acestea, ceea ce se transpune într-o operativitate de 60,63%.

În acelaşi mod, operativitatea DNA este determinată la 72,74% pentru lucrări, respectiv la 37,12% pentru dosare. Cele două procentaje ale operativităţii pentru DIICOT sunt de 75,82%, respectiv 32,50%

Raportul INTEGRAL al CSM poate fi parcurs AICI.

Citește și:

Cum a încercat șeful IPJ Cluj să SCAPE de o amendă pentru viteză excesivă, după ce a condus cu 120 km/h prin oraș. Cine a fost „pionul de sacrificiu”

Scandal la Primăria Orbeasca, în Teleorman. Social-democratul Budică acuză candidatul PNL că a „cumpărat” voturile: „A câștigat prin FRAUDĂ”

PROBLEME la Autostrada A0 Sud. La Aktor: „Proastă mobilizare și neimplicare” / Scrioșteanu reacționează: „Stau pe capul lor să termine în decembrie”

Căsătorie de conveniență între Putin și Kim Jong-Un sau PERICOLUL unei „prietenii absolute”? Necunoscutele ecuației „Rusia – Coreea de Nord”

Un avocat dezvăluie METODA prin care Nicușor Dan TERGIVERSEAZĂ soluționarea litigiilor: „Am cerut să fie amendat pentru abuz de drept procesual”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele