CSM și MJ, aviz negativ la proiectul de lege care propune ca orice act sexul al unui adult cu un minor sub 16 ani să fie încadrat la viol

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Ministerul Justiției (MJ) au dat avize negative în cazul unui proiect de lege, aflat în dezbatare le Senat, care propune ca orice act sexul al unui adult cu un minor sub 16 ani să fie încadrat la viol.

Proiectul de lege își propune să schimbe o situație alarmantă din România: sute de agresori au fost lăsați în libertate de instanțe, cu pedepse infime sau cu suspendare, pe motiv că victimele, copii și copile de 11 – 12 ani, ar fi fost de acord să întrețină relații sexuale cu adulți.

În multe motivări, judecătorii au justificat lăsarea în libertate a pedofililor pe motiv că acei copii nu ar fi țipat sau nu au spus altor adulți despre abuzurile la care au fost supuși, arată Declic, într-un comunicat de presă.

MJ: „Progresul tehnologic favorizează o maturizare mai rapidă a adolescenților”

În avizul negativ al Ministerului Justiției, obținut de GÂNDUL, se arată că „incriminarea ca viol a raporturilor sexuale, actelor sexuale orale sau anale, precum și a oricăror alte acte de penetrare vaginală sau anală (consimțite) cu un minor cu vârsta de până la 16 ani riscă să antagonizeze destinatarii normei, atât făptuitori, cât și, uneori, victime , printre altele, și ca urmare a faptului că tinde spre o concepție excesiv de protectivă a minorilor, fără a ține seama, în niciun fel de discenărmândul în formare al acestor”.

Mai mult, acest aviz negativ emis de ministerul condus de Cătălin Predoiu invocă și faptul că „în literatura de specialitate s-a opinat în sensul că progresul tehnologic și mediul social contemporan favorizează o maturizare mai rapidă a adolescenților”, ceea ce înseamnă că limita de vârstă ar trebui coborâtă de la 16 la 14 ani.

Pe de altă parte, CSM a dat aviz negativ formei primite de la Senat și propune alte variante, respectiv să nu se mai spună acte sexuale fără drept, ci acte sexuale fără consimțământ. De asemenea, Consiliul cere ca vârsta să fie scăzută de la 16 la 14 ani.

În plus, conform Consiliului, atât timp cât un minor poate răspunde penal pentru faptele sale, atunci nu se poate considera că în cazul unui presupus viol el nu a avut absolut deloc discernământ, iar aici apare o „discrepanță evidentă”.

„Din perspectiva vârstei minorului până la care întreținerea de relații sexuale ar urma să constituie infracțiunea de viol, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere vârsta de 14 ani, în considerarea faptului că, până la împlinirea acestei vârste, stadiul dezvoltării psihofizice a minorului nu permite exprimarea unui consimățământ valabil, iar minorul nici nu răspunde penal, conform art. 113 Cod penal, legea instituind o prezumție absolută a lipsei
de discernământ.

Din acest punct de vedere, stabilirea, în cadrul propunerii legislative, a vârstei de 16 ani ca vârstă până la care se va institui prezumția absolută a lipsei discernământului minorului, cu consecința încadrarii eventualei fapte având ca victimă minorul ca infracțiune de viol, nu are la bază o evaluare concretă a impactului unei astfel de reglementări.

Această propunere nu are în vedere discrepanța evidentă între situația minorului între 14 și 16 ani, prezumat absolut ca fiind lipsit de discernământ în materia supusă analizei, și situația aceluiași minor care săvârșește o faptă penală de orice natură și cu privire la care legiuitorul a stabilit că poate răspunde penal, în condițiile în care se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ”, conform oficialilor CSM.

România, singura țară din Europa care nu are o lege a consimțământului

România este singura țară din Europa care nu are o lege a consimțământului. Adică nu este prevăzută o vârstă sub care orice act sexual al unui adult cu un minor să fie considerat viol. Practica judiciară a ultimilor ani arată că, în România, agresarea sexuală a unui minor poate fi încadrată ca act sexual consimțit, indiferent de vârsta victimei. Dosarele sunt clasate sau agresorii primesc condamnări blânde. Așa a ajuns România pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de copii abuzați sexual și la numărul de minori traficați, notează reprezentanții ONG-ului.

3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite. Din 18.549 de dosare în care au fost reclamate agresiuni sexuale împotriva minorilor, procurorii au închis 80%, în perioada 2014-2020, conform sursei citate.