Cu școala românească în camera de DETENȚIE. Un expert în educație combate noile măsuri: „Sistemul va primi floricele, puse peste un covor artificial”

Primul clopoțel i-a adunat, din nou, pe elevi, pe profesori și pe părinți în curtea școlii. Prin peisaj au apărut și politicienii, care și-au etalat celebrele lecții teoretice – practica ne cam omoară – despre educație și despre școală, în anul școlar 2024-2025, care a început în 9 septembrie și se va încheia în 20 iunie 2025.

Reamintim că Ministerul Educației a venit cu reguli noi, pentru acest an școlar. Vorbim despre amplasarea camerelor de detenție, interdicția telefoanelor mobile și codul vestimentar, doar câteva dintre noile modificări, care au stârnit dezbateri aprinse și controverse în spațiul public.

Mai exact, noul an școlar – care vine cu schimbări majore în peisajul educațional – va avea 36 de săptămâni de cursuri și va fi împărțit, pentru al treilea an la rând, în cinci module de studiu. La finalul fiecărui modul, elevii vor avea vacanță.

„Lipsește «firul roșu», lipsește coerența, lipsește logica unor măsuri”

Ovidiu Pânișoară, expert în educație și directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, a făcut, într-un interviu pentru GÂNDUL, o radiografie a sistemului de învățământ din România, în anul de grație 2024.

Expertul a mărturisit că, deși, unele dintre aceste măsuri pot avea o rezonanță bună asupra sistemului educațional, ceea ce lipsește este o viziune de ansamblu a întregului sistem.

Îm plus, Ovidiu Pânișoară a recunoscut că aceste schimbări „la bucată” nu vor funcționa niciodată la parametri scontați și nici nu vor avea efectul dorit pe termen lung.

„Partea proastă este că, deși, unele dintre aceste măsuri au o anumită consistență și coerență educațională, de exemplu, interzicerea utilizării telefoanelor mobile în școală – sunt școli private care fac acest lucru de foarte mult timp și fără să fie părinții nemulțumiți sau copiii să ridice anumite pretenții în acest sens. Deci, aceasta este o idee care poate să fie bună.

Ceea ce cred că lipsește – și nu doar acum, ci în ultimii 30 de ani în România –  este acel fir roșu. Mai exact, lipsește coerența, lipsește logica unor măsuri care merg împreună cu alte măsuri. Este nevoie să le înțelegem efectul pe termen lung, să înțelegem consecințele lucrurilor pe care le facem astăzi. Știți că, în teoria sistemelor, fiecare ansamblu interacționează cu celelalte, dar și cu întregul.

Ca să fac așa o comparație, este ca atunci când faci o ciorbă. Un ingredient nu este de sine stătător, ci el se combină în gustul final, în funcție de celelalte ingrediente adăugate. Iar gustul, în ansamblu, arată armonia dintre toate aceste ingrediente. Așa este și-n învățământ, dar și în orice alt domeniu. În momentul când faci o schimbare, ea trebuie să se integreze într-un tot al schimbărilor, într-o decizie, într-un «fir roșu», într-o  logică”, a explicat expertul.

„Este necesară o viziune holistă, o viziune de ansamblu în care să vezi totul”

Ovidiu Pânișoară a vorbit și despre introducerea „camerei de detenție” a elevilor, una dintre măsurile cele mai controversate, existente la acest început de an școlar.

Expertul în educație combate, cu argumente, de ce această măsură va face mai mult rău decât bine și de ce nu se va plia pe nevoile concrete ale școlii românești.

„Unele dintre măsurile anunțate n-au fost suficient de bine cercetate. Nici nu s-au luat în calcul toate consecințele. Vorbesc aici despre «camera de detenție», unde există probleme. Pentru că, dincolo de faptul că nu există spațiu pentru această cameră de detenție în anumite școli, mai este și ideea de a scoate de la ore niște elevi, de o anumită factură și de a-i duce undeva, unde cineva se va ocupa educațional de ei, dar fără să mai facă orele respective de la care sunt scoși. Ce facem cu dreptul la educație pe care acel copil le are? Când va recupera acea oră pierdută de matematică, ca să dau așa un exemplu?

Apoi, mai este un aspect. Unui supraveghetor, oricare va fi el, îi va fi foarte greu să se descurce cu 7-8 elevi, aduși de la clase diferite – unde profesorul n-a făcut față la clasă cu un singur elev de acest gen – iar acum vor fi șapte «turbulenți.» Ca să nu mai spun că este și un bilet spre chiulirea oficială. Faci puțin scandal, profesorul te trimite în camera de detenție și tu ai scăpat de oră. 

Ce vreau să spun este faptul că avem nevoie de o viziune holistă, o viziune de ansamblu în care să cuprinzi totul. Aceasta este mintea fundamentală a unei reforme. Să vezi întregul ansamblu, să știi ce se întâmplă cu copilul – din momentul în care intră în educația timpurie – și până când termină facultatea, dar și studiile de după facultate. Mai concret, până pleacă din sistem. Trebuie să îi vezi tot traseul, să ai o viziune și să te gândești foarte clar în tot acest timp la beneficiarul final, la client. Școala este pentru copii, nu pentru profesori și părinți! Școala este pentru a construi din acești copii un viitor pentru societate. Nu contează nimic altceva.”

„Sistemul de educație este ca și cum ai crește un copil”

Ovidiu Pânișoară recunoaște că, în toată această ecuație a schimbărilor din educație, sistemul va primi doar niște „floricele” care nu vor da roade dacă nu vor fi plantate pe un teren fertil.

Expertul în educație susține că nimeni nu face o cercetare, nimeni nu urmărește pe termen mediu și lung, să vadă la final dacă lucrurile au funcționat sau care sunt greșelile care pot fi îndreptate.

Dimpotrivă, expertul consideră că fiecare decident schimbă din mers niște lucruri, fără să ia pulsul întregului sistem.

„Că se vor mișca anumite lucruri, pot să fiu de acord. Că unele dintre aceste lucruri sunt bune, pot să fiu iarăși de acord. Dar că aceste schimbări vor influența o modificare în bine a funcționalității sistemului, nu cred. Ceea ce cred este faptul că sistemul va primi mici floricele, puse peste un covor artificial și că ele se vor usca. Nu au cum să funcționeze dacă nu le întreții și dacă nu le plantezi într-un pământ fiabil. Nimeni nu a verificat cum este pământul înainte să pună aceste floricele.

Așa cum nimeni nu face o cercetare, nimeni nu urmărește pe termen mediu și lung, să vadă la final dacă lucrurile au funcționat sau nu. Nimeni nu se apucă să repare ceea ce a funcționat greșit și să îmbunătățească lucrurile, ci preferă să meargă pe altă schimbare. Un sistem nu poate funcționa așa. Nu poate funcționa prin tehnici de șoc, în care-i arunci, din când în când, câte ceva ca să încerci să-l modifici.

Un sistem trebuie îngrijit cu dragoste, cineva trebuie să aibă grijă de el, pentru a crește pas cu pas. Un sistem de educație este ca și cum ai crește un copil. Nu este suficient să-i cumperi o haină nouă, dacă n-a mâncat, dacă nu are pantofi în picioare sau dacă nu i-ai spus o vorbă bună. Toate sunt importante pe termen lung, pentru că procesul de educație durează foarte mult.”

„Nu avem nevoie de discursuri în care politicienii nu spun nimic”

Interlocutorul Gândul a contestat prezența politicienilor în anumite școli, considerând că aceștia trebuie să facă mai întâi cu adevărat ceva pentru acest sistem de educație.

„Cred că era mult mai cinstit pentru oricare dintre politicieni să se ducă la partid, să deschidă conferința de presă, să spună ce a făcut și ce n-a făcut pentru sistem și să ureze succes. Era suficient. Nu avem nevoie de discursuri în care nu spun nimic, pe sistemul ar fi bine să fie bine. Aș prefera ca politicienii să nu meargă în școli. Aș prefera ca acolo să meargă absolvenții acelor școli, alumnii.

Aș vrea să-i văd pe politicieni că rămân acolo unde sunt, în locul unde au fost trimiși. Și să spună «eu nu mă duc să mă aplaude cineva, eu sunt aici să fac treabă în sistemul de învățământ.» Aceasta este normalitatea pe care eu o caut și asta trebuie să facă un politician”, a conchis Ovidiu Pânișoară, expert în educație și directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București.

“Cameră de detenție” pentru elevi, cea mai controversată dintre măsuri

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat, în legătură cu sălile de detenţie din unităţile de învăţământ, că această măsură nu reprezintă o obligaţie, ci este o opţiune a şcolii.

Pe de altă parte, psihologii avertizează că nu este de bun augur să izolezi copilul, ținând cont că efectele pot fi inverse.

„Această prevedere din regulamentul de organizare şi funcţionare în învăţământul preuniversitar este o opţiune pe care şcoala o are. Nu este o obligaţie. Regulamentul este în vigoare, fiecare şcoală îşi elaborează propriul regulament în funcţiune de regulamentul general şi şcolile care au spaţii disponibile şi care pot avea personal care să pună în practică această măsură, sigur, pot opta să o facă. Nu este o obligaţie, este o opţiune a şcolii”, a afirmat Ligia Deca.

În 25 iunie, mai mulţi elevi au protestat în faţa sediului Ministerului Educaţiei, nemulţumiţi de prevederea privind introducerea unor camere de detenţie pentru aceia care au un comportament neadecvat. Protestatarii au susţinut că nu au fost consultaţi nici în redactarea Statului Elevului.

Fără telefoane mobile în timpul orelor

Pe tot parcursul programului zilnic școlar, telefoanele mobile ale elevilor sunt depuse într-un spațiu sigur, special amenajat în fiecare sală de clasă, la care are acces profesorul diriginte sau directorul unității de învățământ.

Nerespectarea acestei reguli, poate duce la preluarea echipamentului de către personalul didactic/didactic auxiliar al unității de învățământ în vederea restituirii lui la finalizarea orelor de curs din ziua respectivă.

Notă la purtare la finalul fiecărui modul

În anul școlar 2024-2025, elevii vor primi câte o notă la purtare la finalul fiecărui modul – în total sunt cinci module – și nu doar la finalul anului școlar, așa cum era până acum.

La finalul anului școlar, media celor 5 note la purtare va fi scăzută cu un punct pentru fiecare 20 de absențe nemotivate pe care elevul le are și, în final, va rezulta media anuală la purtare.

Portofoliul educațional al elevului, obligatoriu

Portofoliul educațional al elevului devine obligatoriu din anul școlar 2024-2025 pentru generația de preșcolari care intră în grupa mijlocie și generația de elevi care intră în clasa pregătitoare, conform noii legi a educației.

Portofoliul trebuie să conțină, printre altele, documentele școlare ale elevului, planuri individualizate de învățare, notele obținute la examenele naționale și recomandări de orientare școlară sau profesională, potrivit noilor prevederi ale Ministerului Educației.

Cod vestimentar pentru elevi

Din această toamnă, școlile pot impune și cod vestimentar elevilor. Ministerul a lăsat însă la latitudinea fiecărei unități de învățământ ce piese vestimentare sunt interzise școlarilor.

Există însă și o serie de reguli și interdicții și pentru profesori. Mai exact, părinții vor putea cere socoteală profesorilor pentru notele acordate elevilor, iar elevii vor putea completa o fișă de feedback pentru profesori.

Măsura nu a fost însă pe placul cadrelor didactice, care au criticat această măsură, în condițiile în care, spun ei, școlarii cu note mici nu vor face altceva decât să se răzbune pe profesori în momentul în care completează această fișă de evaluare.

Evaluarea Națională și Bacalaureatul în 2025 vor fi programate mai devreme

Ministrul Educaţiei a mai anunţat că examenele naţionale din noul an şcolar se vor desfăşura mai devreme, înainte de sfârşitul lunii iunie, precizând şi că a decis ca vizualizarea lucrărilor scrise la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat în 2025 să se facă înainte de depunerea contestaţiilor.

“Sunt o serie de noutăţi şi în ceea ce priveşte examenele naţionale pentru anul care tocmai începe. Probele scrise ale examenelor copiilor se desfăşoară mai devreme şi se vor finaliza înainte de sfârşitul lunii iunie, tocmai pentru a putea să ţinem cont de evoluţia spre niveluri extreme ale temperaturilor din timpul verii, care pot afecta randamentul candidaţilor.

Pentru Bacalaureat am ţinut cont şi de solicitările de a identifica o soluţie funcţională care să permită încadrarea în termen a tuturor candidaţilor care merg spre învăţământ superior în ţară sau în afara ţării”, a precizat Deca, după şedinţa de guvern.

Ea s-a referit şi la faptul că elevii vor putea să-şi vadă lucrările de la examenele naţionale înainte de a face contestaţii.

“De asemenea, am decis ca vizualizarea lucrărilor scrise la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat 2025 să se facă înainte de depunerea contestaţiilor. Copiii îşi vor putea vedea lucrările înainte de a depune contestaţia, pentru a putea decide în consecinţă de cauză”, a adăugat Deca.

Ministrul a menţionat că simulările examenelor naţionale se vor desfăşura în luna martie 2025.

“De asemenea, o altă noutate este faptul că am stabilit pentru predictibilitate, înainte de a începe şcoala, datele simulărilor examenelor naţionale. Se vor desfăşura în luna martie a anului viitor, 17-19 martie – Evaluarea Naţională, 24-27 martie – Bacalaureat. Vom continua cu evaluarea digitalizată, care s-a dovedit a fi un succes – dacă preluăm feedback-ul celor implicaţi, atât al cadrelor didactice, cât şi al elevilor”, a mai spus Deca.

Modulele existente în anul educațional 2024-2025

• Modul 1: 9 septembrie 2024 – 25 octombrie 2024
• Vacanță: 26 octombrie 2024 – 3 noiembrie 2024
• Modul 2: 4 noiembrie 2024 – 20 decembrie 2024
• Vacanță: 21 decembrie 2024 – 7 ianuarie 2025
• Modul 3: 8 ianuarie 2025 – 7 februarie 2025, respectiv vineri, 14 februarie 2025 sau vineri, 21 februarie 2025, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București;
  Vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie – 2 martie 2025
• Modul 4: 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025 sau luni, 3 martie 2025, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz – 17 aprilie 2025
• Vacanță: 18 aprilie 2025 – 27 aprilie 2025;
• Modul 5: 28 aprilie 2025 – 20 iunie 2025
• Vacanță: 21 iunie 2025 – 7 septembrie 2025.

Programul naţional „Şcoala altfel” şi programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 9 septembrie 2024 – 30 mai 2025, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare este la decizia unităţii de învăţământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.

Și pentru cadrele didactice apar noi obligații și interdicții. Unitățile școlare vor avea obligația să publice autorizația de securitate la incendiu, dar și avizul sanitar, iar profesorii vor avea interdicția de a face meditații cu elevii cărora le predau și la clasă.

CITIȚI ȘI: