Culisele vizitei lui Viktor Orbán la Moscova. Putin „șlefuiește” VERIGA SLABĂ a Occidentului, liderul Ungariei vrea să tragă o carte câștigătoare

Pentru Moscova, semnificația celei mai recente vizite a liderului ungar Viktor Orban nu a avut nimic de-a face cu nicio propunere de pace pe care acesta i-ar fi făcut-o lui Vladimir Putin. Pur și simplu, această vizită i-a demonstrat Kremlinului că Rusia merge pe o cale similară cu aceea pe care a urmat-o după anexarea Peninsulei Crimeea, în anul 2014 – de la statutul de paria la o eventuală restabilire a relațiilor cu Occidentul.

Concluzia este trasă de cercetătorul Alexander Baunov într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Înainte de a se alătura Fundației Carnegie, Baunov a lucrat cinci ani ca senior editor la site-ul de știri independent Slon.ru, unde a scris încă de la lansare.

Baunov abordează o mare varietate de subiecte internaționale și interne, inclusiv ideologia rusă modernă, politica externă rusă, locul Rusiei în lumea modernă, Ucraina, criza economică europeană, primăvara arabă sau protestele de la Moscova din 2011-2012.

Cele trei faze ale izolării Rusiei lui Putin

Alexander Baunov amintește că Rusia lui Putin are statut de paria în Occident, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către armata rusă, în luna februarie a anului 2022. Vizita prim-ministrului ungar Viktor Orbán la Moscova din 5 iulie a încălcat, totuși, această izolare. În mod semnificativ, chiar Orbán a fost cel care a ajutat Moscova să restabilize legăturile cu Occidentul după ce Kremlinul a anexat Crimeea în 2014.

„Atât perioada de izolare a Rusiei, începând din 2014, cât și cea actuală au cunoscut trei faze. Prima a fost surpriza Moscovei față de puterea răspunsului Occidentului, impunerea de sancțiuni și cât de hotărât au fost tăiate legăturile. La urma urmei, oficialii ruși cred, în general, că nu fac nimic ieșit din comun și că toate puterile globale se comportă la fel de condamnabil. Ei văd eforturile de a pedepsi Rusia drept ipocrizie occidentală.

După perioada inițială de surpriză, a doua fază a constat în faptul că oficialii ruși depun eforturi frenetice pentru a dezvolta relații în Asia, pentru a dovedi lumii că Rusia este prea mare și importantă pentru a fi lăsată deoparte. Au fost cultivate relații diplomatice cu fostele țări sovietice, China și țări din Africa și America de Sud, iar delegații au fost trimise la toate adunările internaționale încă deschise Rusiei.

A treia fază era în căutarea unei verigi slabe în Occident. În cele din urmă, un lider occidental (de obicei unul european) merge la Moscova sau îi trimite o invitație lui Putin, fie din bune intenții, fie din egoism deghizat în bune intenții.

Pentru Moscova, aceasta este văzută ca o dovadă că este imposibil să fie izolată Rusia și că, mai devreme sau mai târziu, Occidentul va fi obligat să vină la masa negocierilor”, notează Alexander Baunov.

„Putin nu a folosit apariția acelor fețe noi ca o oportunitate de a căuta un compromis, ci ca o modalitate de a acumula presiune”

Viktor Orbán a fost unul dintre cei care au ajutat la reluarea relațiilor Rusiei cu Occidentul, după anul 2014, amintește Alexander Baunov.

Acum, Orbán a confirmat credința Kremlinului că atunci când Occidentul se confruntă cu voința neîntreruptă a Rusiei, în cele din urmă cedează.

„Evenimentele actuale se aseamănă, într-adevăr, cu cele care s-au desfășurat după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, și furnizarea de sprijin militar rebelilor din estul Ucrainei.

Pe atunci, Putin încă mai primea câteva invitații la întâlniri internaționale și și-a întâlnit omologii în timpul negocierilor de la Minsk, dar nu au existat vizite oficiale, până în ianuarie 2015, când același Orbán a devenit primul lider occidental care a mers la Moscova. După o lună, Vladimir Putin a vizitat Budapesta, iar apoi, în luna aprilie, Atena.

În următorii doi ani, relațiile diplomatice și economice dintre Rusia și Europa au revenit, mai mult sau mai puțin, la nivelul de dinainte de anexarea Crimeei. Acest proces a fost facilitat și de alegerea de noi lideri în Occident. Putin nu a folosit apariția acelor fețe noi ca o oportunitate de a căuta un compromis, ci ca o modalitate de a acumula presiune, de a-și dovedi cazul și de a ajunge la o înțelegere pe probleme restante.

Viktor Orbán nu și-a ascuns niciodată relația specială cu Rusia. Dimpotrivă, el a folosit-o ca pârghie pentru a negocia cu Bruxelles-ul și capitalele europene.

• Chiar dacă Rusia a clasificat Ungaria drept neprietenoasă, alături de alți membri ai UE și NATO, Orbán s-a separat de liderii acestor țări chiar și după începutul războiului.
• Ungaria a fost întotdeauna mai sceptică în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina decât alte țări europene.
• Orbán a devenit primul lider occidental care a călătorit la Moscova după invazia la scară largă, când a participat la înmormântarea lui Mihail Gorbaciov, în septembrie 2022 (deși nu a avut nicio întâlnire oficială cât timp era acolo).
• În ianuarie 2024, Ungaria a blocat o tranșă de ajutor UE pentru Ucraina.

La fel ca în perioada de după 2014, asistăm, din nou, la o schimbare a liderilor în Occident. Se speculează adesea că aceste schimbări ar putea echivala cu o schimbare spre dreapta în centrul de greutate al politicii occidentale. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, Orbán s-ar putea poziționa ca pionier”, mai scrie Alexander Baunov

„Dacă echilibrul politic din Occident se schimbă, este posibil ca Orbán să fie un intermediar-cheie în negocierile de pace din Ucraina”

Orbán este singurul lider occidental care vorbește regulat nu doar cu Putin, ci și cu fostul președinte al SUA și actualul candidat la președinție, Donald Trump, ultima lor întâlnire fiind în martie 2024.

Ungaria, continuă Baunov, deține în prezent președinția Consiliului UE, iar Viktor Orbán urmează să-l invite pe Donald Trump la un summit UE, chiar anul acesta.

„Dacă echilibrul politic din Occident se schimbă, este posibil ca Orbán să fie un intermediar-cheie în negocierile de pace din Ucraina, sporindu-și prestigiul personal și, poate, oferind o victorie politică prietenului său Trump.

Pe de altă parte, dacă configurația politică din Occident se schimbă așa cum și-ar dori Moscova, Rusia va fi puțin motivată să caute o înțelegere negociată în Ucraina.

Kremlinul va putea pur și simplu să aștepte momentul în care sprijinul occidental pentru Ucraina va începe să scadă și să își atingă obiectivele folosind forța militară.

• Numai oboseala de război – resimțită nu doar în Ucraina și Europa, ci și în Rusia – poate sta în calea Rusiei lui Putin.
• Majoritatea rușilor ar sprijini încheierea rapidă a războiului, potrivit sondajelor.
• Industria rusă se luptă să reînnoiască pierderile de echipamente din stocurile din epoca sovietică, determinând un apel către Coreea de Nord pentru obuze de artilerie.
• Ofensiva rusă de vară a stagnat, la fel ca și contraofensiva Ucrainei de anul trecut, și este puțin probabil să-și recapete avânt fără mobilizare suplimentară – un pas pe care Putin dorește să-l evite.

În ciuda acestor semne de oboseală de război din toate părțile, în prezent nu pare că Putin ar avea vreo dorință de pace în Ucraina. Dacă Kremlinul îl vede pe Orbán ca pe un posibil făcător de pace, atunci este doar într-un mod foarte abstract și numai într-un anumit set de circumstanțe.

În schimb, recenta vizită a lui Orbán la Moscova a întărit credința Kremlinului că Occidentul va fi forțat în cele din urmă să trateze din nou direct cu Rusia”, avertizează Alexander Baunov.

Foto – Profimedia Images

CITEȘTE ȘI:

Noi temeri după summitul SCO din Kazahstan și ecuația Rusia – China. „Ar putea deveni fundamentul unei noi ordini mondiale ANTIDEMOCRATICE?”

Scleroza politică a Rusiei lui Putin și FEUDELE REGIONALE: „Vocea acestor lideri se va auzi din ce în ce mai tare, se formează clanuri în jurul lor”

Economia Rusiei lui Putin, SUPRAÎNCINSĂ după doi ani și jumătate de război în Ucraina: „Oficialii vor încerca să manipuleze statisticile”

Alianța militară Moscova – Phenian obligă Coreea de Sud să încalce liniile roșii ale Kremlinului. Putin RISCĂ totul din dorința de a învinge Ucraina

Ana Palacio, fost ministru de Externe al Spaniei: „Alianța lui Putin cu Kim oferă o OPORTUNITATE ideală de a slăbi parteneriatul China-Rusia”