Cum a ajuns România pe primul loc în topul fericirii din UE, în funcție de educație. Expert: „Îți poți permite așa-zisul lux de a avea grijă de tine”

Cum s-ar traduce fericirea? Sau, mai bine spus, ce ne trebuie sau ce nu trebuie ca să fim fericiți? Cifrele unui analize Eurostat 2022  bat câteva mituri despre fericire. Statistica UE arată că, teoretic, poți să fii fericit și cu venituri mai mici, deși percepția generală este aceea că traiul într-o țară bogată întărește ideea de fericire și de viață bună. 

Un alt element scos în evidență de topul fericirii din UE este acela că educația influențează satisfacția în viață. Cifrele Eurostat arată că România este în fruntea clasamentului, privind satisfacția în viață, raportată la nivelul de educație al fiecărei persoane. Vorbim aici despre cei cu studii primare, studii secundare și studii superioare.

Atenție, însă! Cea mai mare diferență între persoanele cu studii superioare și cele cu studii primare (mai puțin de liceu) a fost observată în Slovacia (diferență de 1,6 puncte), în România și Bulgaria (1,5), precum și în Slovenia, Croația și Ungaria (diferență de 1,2 puncte).

„Cei care sunt absolvenți de studii superioare se regăsesc în același pluton fruntaș al celor care au de unde să aleagă”

Ștefan Pălărie, senator USR și membru în Comisia pentru învățământ, inițiatorul unor politici publice în domeniul educației, a analizat – rapoartat la cifrele Eurostat –  cum poată să influențeze educația – mai exact, studiile pe care le care o persoană – nivelul de viață.

Expertul recunoaște că, în România, există o disparitate semnificativă privitoare la satisfacția vieții între cei care au terminat studii superioare și cei care au studii primare și medii.

Ștefan Pălărie mărturisește că, în ceea ce privește satisfacția vieții, cei care sunt absolvenți de studii superioare își permit să aleagă între mai multe oportunități de angajare, oportunități economice, care cresc nivelul de trai și implicit calitatea vieții.

În ceea ce-i privește pe cei care s-au oprit cu studiile mai devreme, interlocutorul Gândul susține că ei sunt constrânși să aleagă locuri de muncă mai puțin bine plătite și implicit o calitate mai precară a vieții.

„Înainte de toate, aș spune că atunci când am citit datele, am revăzut cu ochii minții un alt studiu care ne spunea în felul următor: că durata vieții petrecută la școală duce la creșterea duratei vieții. Și nu era o concluzie doar pentru România. Cu cât petreci mai mult timp la școală, cu atât îți lungești la propriu viața.

Iar a nu te duce la școală era la fel de grav pentru durata medie a vieții, precum o adicție lagată de tutun sau de consumul de alcool. Cu mintea științifică, îți dai seama că nu prezența la școală îți dă în mod direct durata vieții, ci mai degrabă, indirect, îți acordă în primul rând oportunități economice, posibilitatea de a te angaja în niște locuri de muncă bine plătite, de a te integra social și economic.

Și atunci prin această capacitate de a avea o situație financiară bună,  îți poți permite așa-zisul lux de a avea grijă de tine, să sănătatea ta. În ceea ce privește satisfacția vieții, cei care sunt absolvenți de studii superioare se regăsesc în același pluton fruntaș al celor care au de unde să aleagă. Pot alege între mai multe oportunități economice. Și revenim la faptul că având condiții mai bune de trai și satisfacția privitoare la calitatea vieții este în creștere”, a explicat senatorul Ștefan Pălărie.

„Pierzătorii sunt cei care au avut mai degrabă o educație precară”

Expertul în educație a vorbit, potrivit datelor Eurostat, despre două tipuri de polarizare pentru România. Una este între genarații – tinerii sunt mai satisfăcut de calitatea vieții decât vârstnicii, iar cel de-al doilea tip de polarizare este între cei care ajung să termine studii superioare și cei care se opresc mai devreme cu studiile.

„Un tip de polarizare este între generații, cei tineri sunt mai satisfăcuți cu viața lor, decât generațiile mai în vârstă și cred eu că nu întâmplător. Cei tineri se pot integra cu ușurință în noua economie mondială, cea a serviciilor integrate cu tehnologia, în care un tânăr poate să lucreze de acasă, își poate negocia proiecte bine plătite. Pe când cei în vârstă, loviți din plin de transformările tehnologice, legate de cerințele unui loc din societate. Ei au rămas către meseriile prost-plătite, poate dificile sau chiar meserii periculoase, încadrări speciale la condiții de muncă.

Al doilea tip de polarizare este, poate chiar între colegii de generație, dar cei care ajung să termine studii superioare, o universitate, poate un master și doctorat și cei care se opresc mai devreme cu studiile. Chiar dacă sunt colegi de generație, ei ajung să trăiască vieți foarte diferite. În cei mai bine de 30 de ani de tranziție post-comunistă, cu tristețe trebuie spus că există niște învingători și niște pierzători.

Și se pare că dintre învingători – dincolo de cei care au avut curajul să pornească pe calea antreprenoriatului – sunt cei cu studii superioare. Pierzătorii sunt cei care au avut mai degrabă o educație precară. De aici, destinul celor cu studii mici s-a frânt și i-a forțat să ajungă în locuri de muncă slab plătite și în imposibilitatea de a avea grijă de familie, de a putea merge la un control medical.Concluzia mea este aceea că un învățământ de calitate, care să fie deschis fără nicio barieră tuturor cetățenilor, este o chestiune obligatorie, pentru un stat cu un viitor economic și social”, a conchis Ștefan Pălărie.

Până la urmă, cum s-ar traduce starea de „fericire”?

În termeni statistici, „satisfacția în viață” este  influențată de numeroși factori, cum ar fi vârsta, nivelul de educație, situația familială și financiară.

În acest sens, Eurostat observă că unele țări asociate cu niveluri scăzute de venituri în trecutul recent (așa cum indică, de exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor ajustat în funcție de PPS), cum ar fi România și Polonia, se numără printre țările în care satisfacția în viață este cea mai ridicată – ceea ce arată complexitatea relației dintre bunăstarea subiectivă și bunăstarea economică.

An de an, Eurostat –  agenția oficială de statistică a blocului comunitar – măsoară cât de fericită se declară un eșantion de populație din fiecare stat membru, raportat la viață, educație și nivel de trai. Scala merge de la zero – adică nemulțumire absolută – la zece – ceea ce înseamnă că lucrurile nu ar putea merge mai bine.

Cetățenii UE s-au declarat mai degrabă mulțumiți de viața lor în 2022

În 2022, europenii și-au evaluat satisfacția față de viață în medie la 7,1 puncte pe o scară de la 0 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit).

Evaluarea a fost cea mai ridicată în Austria (7,9), Finlanda, Polonia și România (fiecare cu 7,7) și cea mai scăzută în Bulgaria (5,6), Germania (6,5) și Grecia (6,7). Letonia și Croația au înregistrat, de asemenea, niveluri de satisfacție destul de scăzute, cu 6,8.

Cu toate acestea, în toate țările, cu excepția Bulgariei, nivelurile medii de satisfacție a vieții au fost mai mari de 6, ceea ce înseamnă că respondenții la sondaj s-au declarat mai degrabă mulțumiți decât nemulțumiți.

Tinerii din UE au fost mai mulțumiți de viața lor decât persoanele în vârstă

În 2022, în majoritatea statelor membre, persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani au arătat o satisfacție mai mare în ceea ce privește viața în comparație cu cele de peste 65 de ani.

Diferența dintre bunăstarea subiectivă a tinerilor în comparație cu cea a persoanelor de peste 65 de ani a fost cea mai mare în Croația (+1,6 puncte), Bulgaria (+1,4 puncte), Lituania (+1,3 puncte) și Slovacia (+1,2 puncte).

În Germania, cele două grupe de vârstă au avut aceeași satisfacție medie a vieții. În Danemarca, cei de peste 65 de ani au avut cel mai mare avantaj în ceea ce privește satisfacția în viață în comparație cu tinerii: 0,9 puncte.

Satisfacția în viață a tinerilor a variat între 6,3 în Bulgaria și 8,1 în România și Polonia, în timp ce pentru cei de peste 65 de ani a fost de doar 4,9 în Bulgaria și a ajuns la 8,0 în Danemarca.

Au fost oamenii mai mulțumiți în zonele urbane sau rurale?

Care este satisfacția generală a vieții în funcție de gradul de urbanizare: orașe, orașe mici, mediul rural?

În Malta, Austria, Finlanda, Țările de Jos, Belgia, Irlanda, Suedia, Danemarca și Luxemburg, persoanele din zonele rurale s-au declarat ușor mai fericite (cu cel puțin 0,2 puncte).

Pe de altă parte, în Bulgaria, România, Lituania, Slovacia, Portugalia, Ungaria, Croația, Cipru, Germania și Slovenia, persoanele din orașe au declarat niveluri mai ridicate de satisfacție în ceea ce privește viața.

Cea mai mare diferență a fost observată în Bulgaria, unde satisfacția medie în ceea ce privește viața a persoanelor care trăiesc în orașe a fost cu 0,8 puncte mai mare decât cea a celor care trăiesc în zonele rurale.

CITIȚI ȘI:

În ce industrii angajații au cel mai mare scor de fericire la locul de muncă / Ce arată noul studiu

Copiii de opt ani din România, pe primul loc într-un top internațional al fericirii