VIDEO | Cum arată acum celebra cascadă Bigăr, la mai bine de un an după ce s-a distrus. Turiștii continuă să o viziteze

Cascada Bigăr, cea mai mediatizată din România, este departe de perioada sa de glorie, când înregistra anual zeci de mii de turiști.

Conform datelor oficiale, deținute de Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, în mai 2021, înainte cu o lună de a se prăbuși jumătate din stânca de travertin care susținea și dădea frumusețe căderii de apă, la Bigăr s-au tăiat peste 6.200 de bilete, însă numărul turiștilor a fost mult mai mare, deoarece o parte din ei nu intrau pe traseu și se mulțumeau doar să admire cascada de la șoseaua națională.

Celebră în întreaga lume, după o interpretare eronată

Bigărul a fost mereu de admirat pentru cine a avut ochi de văzut și dragoste pentru natură. Celebritatea ei a fost adusă de o fotografie realizată de Sandra Rugină și preluată, în 2013, de site-ul theworldgeography.com, care a clasat cascada Bigăr pe primul loc într-un top al cascadelor unice din întreaga lume. Momentul a fost folosit de mass-media, care a tradus topul ca fiind unul al celor mai frumoase cascade din lume.

VIDEO EXCLUSIV Ce să faci la masa de CRĂCIUN ca să scapi de indigestie. Sfaturile unui specialist în nutriție: ”Organismul nu poate gestiona un asalt de calorii”

09:00

UPDATE PSD, PNL și UDMR, ȘEDINȚE importante înainte de consultările de la Cotroceni/ Numele premierului va fi anunțat de Iohannis

08:55

Așa s-a viralizat informația pe rețelele sociale, iar iubitorii de natură, mai mult sau mai puțin, au dat fuga pe Valea Almăjului să vadă “cea mai frumoasă cascadă din lume”. Toată această poveste a fost o adevărată rampă de dezvoltare a turismului din zonă, și așa au aflat românii și de alte obiective cel puțin la fel de frumoase: cum sunt morile de la Rudăria, cascadele sau lacurile din zonă.

Timp de opt ani, turiști din toate colțurile lumii au ajuns pe Valea Almăjului, să vadă cascada Bigăr. Până în iunie, anul trecut, când o fotografie postată pe rețelele de socializare anunța “nenorocirea”. Jumătate din stânca pe care se scurgea apa s-a prăbușit și a știrbit imaginea “celei mai frumoase cascade din lume”.

Există turism și după căderea Bigărului

La un an distanță, numărul turiștilor plătitori este mai mic de jumătate, fapt ce se reflectă inclusiv în încasările întreprinzătorilor privați din zonă. Primarul comunei Bozovici, unde se află cascada Bigăr, spune însă, că zona rămâne atractivă.

„Nu mai sunt atât de mulți turiști, dar tot vin! Atunci, la cald, a fost o discuție pentru repararea cascadei. Dunca (n.r. președintele Consiliului Județean Caraș-Severin) venise cu ideea să punem la loc bucata de stâncă ruptă, însă cei de la Parcul Național Cheile Nerei nici nu au vrut să audă. Au fost radicali în această privință. Nici măcar nu băgat solicitarea în consiliul științific să discute, pentru că e zonă protejată și nu se pot face niciun fel de lucrări. Dacă natura ne-a dat, tot natura ne-a luat! Nu ne-au lăsat nici măcar să ridicăm bucata prăbușită din albia pârâului”, afirmă primarul Adrian Stoicu.

Edilul e convins, însă, că numărului turiștilor va crește din nou. Trage tare să finalizeze o parcare și o pasarelă pietonală care duce exact la cascadă.

“În timp, cascada își revine și sunt convins că va fi la fel de frumoasă, poate și mai frumoasă. Noi o să terminăm lucrările, pentru că parcarea de 100 de locuri este importantă, ca să eliberăm drumul de mașini parcate pe margine. Iar pe pasarelă, oamenii vor ajunge în siguranță la cascadă. Acum e un șoc și cu scumpirile astea, cu criza, că înainte cu 200 de lei era suficient să mănânci și să faci un traseu aici, acum îți trebuie cel puțin dublu. În ultima perioadă vin organizați, aduși mai mult de agenții, și merg în toată zona”, spune primarul.

Vasile Sorin are 72 de ani și de opt ani este șofer pe un microbuz cu care face trasee turistice, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița. El spune că în prezent numărul celor pe care îi mai aduce la Bigăr a scăzut cu aproximativ 60%.

“Eu aduc turiști la Bigăr, de unde mergem la o mănăstire din zonă și la morile pe apă de la Rudăria. E adevărat, nu mai e ceea ce a fost, dar să știți că oamenii tot vin. În iulie și august au fost destul de mulți. În pandemie, la Rusalii, cred că au fost 1500 de mașini aici. Toate parcările au fost pline. A venit lumea că era pandemie și nu puteau să meargă prin alte țări. Acum mai sunt undeva la 40 la sută. Ziceau că vin, să o repare, să pună bucata la loc. Ce să mai pună, așa rămâne! Se reface ea singură, dacă vă uitați deja apa își face loc, pe toate părțile. Peste câțiva ani, poate va fi mai frumoasă decât a fost înainte”, spune Vasile Sorin.

Restaurantul, deschis la câțiva pași de cascadă, e închis acum. În perioada de glorie, aici serveau zilnic masa sute de persoane. Chef Marian Popovici, spune că funcționează doar în sezonul primăvară-vară, pentru că toamna și iarna nu mai sunt suficienți clienți.

“Veneau foarte mulți turiști, mai ales când erau sărbători. Acum poate mai vin cam jumătate. E adevărat, scăderea s-a simțit imediat după ce s-a rupt stânca. Noi am promovat cât de mult am putut și încă promovăm Valea Almăjului și tot ce înseamnă această zonă, pentru că turiștii au ce să vadă. Mai mult, eu sunt născut aici și mă mândresc cu aceste locuri. Pe lângă cascadă, care o să-și revină în timp, mai sunt morile de la Rudăria, Lacul Ochiul Beiului, Lacul Dracului, Cascada Beușnița, care e la fel de spectaculoasă ca și Bigărul. Inclusiv gastronomia din zonă e deosebită. Cel mai comandat fel de mâncare din meniul nostru era o masă tradiţională din Valea Almăjului, cu coleașă (mămăligă) făcută cu făină măcinată la morile pe apă de la Rudăria, mori vechi de peste 100 de ani, cu apa din izbucul Bigăr, cu brânză prăjită pe plită, împreună cu ochiuri de ouă și clisă friptă, totul stropit cu răchie de prune şi vin alb”, povestește bucătarul de la restaurantul de lângă cascadă.

Dacă în iunie 2021 ajungeau în zonă circa 3.700 de turiști, anul acesta în aceeași perioadă au vizitat cascada doar 1.700 de persoane

Dacă vă doriți un traseu de weekend, în natură, nu vă împiedicați de faptul că s-a știrbit Bigărul. În Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița aveți ce să vedeți, în orice anotimp, doar să vă dați jos din mașină și să fiți dispuși la o drumeție pe câteva trasee ușoare și medii, pe care natura vă oferă un adevărat spectacol, cu cascade, lacuri, mori, peșteri, grote și alte frumuseți.

De la începutul lunii iunie 2021, când s-a prăbușit cascada Bigăr, și până în prezent, numărul turiștilor a început să scadă simțitor. Dacă în iunie 2021 ajungeau în zonă circa 3.700 de turiști, anul acesta în aceeași perioadă au vizitat cascada doar 1.700 de persoane. Cea mai bună lună din 2021 a fost mai, când la cascada Bigăr s-au tăiat 6.241 de bilete, iar la un an distanță, în mai 2022, puțin peste 700. Deci, scăderea este mai mult decât vizibilă. A crescut în schimb numărul turiștilor în zona Valea Bei, unde anul acesta în luna mai am avut 1.783 de turiști, în iunie 1.580, iar în iulie 2.291. Nu putem spune cu certitudine dacă cei care au venit în anii trecuți la cascada Bigăr se reorientează acum doar spre Valea Beiului, dar putem vorbi pe cifre de o creștere a turiștilor la Ochiul Bei și Cascada Beușnița.”, a declarat pentru expressdebanat.ro Mile Galcan, inginer silvic în cadrul Administrației Parcului

Galcan vorbește și despre turiștii străini care au ajuns sezonul acesta în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița. Inginerul silvic spune că după români, cei mai mulți vizitatori sunt vecinii de peste Dunăre. În 2020, când Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița a înregistrat un număr record de turiști, de peste 70.000, la Bigăr, principalul obiectiv vizitat al parcului, ajungeau turiști de pe întreg mapamondul:

„Am avut turiști din Japonia, America, și foarte mulți din Europa, care-și doreau să se fotografieze la cascadă. În 2020 putem vorbi despre un număr record de vizitatori, de 72.223 de persoane pe întreg teritoriul parcului, dintre care numai la Bigăr au fost în jur de 50.400 de persoane. Sunt și acum turiști, dar nu la fel de mulți. După români, principalii vizitatori sunt din Serbia, după care urmează cei din Ungaria, Austria și Germania”.

Autor

Daniel Groza

Daniel Groza și-a început cariera de jurnalist în anul 1997, în presa locală, ca reporter la ziarul Redeșteptarea din Lugoj (6 ani), ziar la care a continuat ca redactor-șef (7 ani). A mai fost ... vezi toate articolele