Cum au ajuns în arestul din România trei foști luptători din Gaza care au UCIS un susținător Hamas. Torturile din Turcia i-au scăpat de extrădare

Autoritățile judiciare din Turcia au emis, în 19 august 2024, un mandat de arestare pe numele israelianului Salalha Taymoor, pentru că l-ar fi ucis, în Istanbul, pe omul de afaceri palestinian Abdulkadir Anas, bănuit că ar fi susținut financiar organizația teroristă Hamas, și ar fi rănit alte două persoane. La atac ar fi participat și israelienii Ghazi Shtwy și Salman Ahmad, iar cei trei au fugit, ulterior, în Bulgaria și apoi în România. 

În exclusivitate, Gândul prezintă detalii din dosarul în care autoritățile judiciare din Turcia au cerut extrădarea celor trei israelieni, iar Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție au respins această solicitare și i-au pus în libertate, după aproape două luni de arest, fără nicio interdicție de a părăsi România.

• Cei trei israelieni au fost apărați, în instanțe, de cunoscuții avocați Eliza Ene Corbeanu și Cristian Ene. (mai multe detalii AICI)
• Dezbaterile de la Curtea de Apel București (CAB) au avut loc în ședința publică din 10 octombrie 2024, iar Gândul prezintă extrase, în exclusivitate, din încheierea de ședință.
• Tribunalul Penal de Pace nr. 8 din Istanbul a emis mandatul de arestare pe numele lui Salalha Taymoor în 19 august 2024, „pentru săvârșirea infracțiunii de omor intenționat, cu motivul unei răzbunări de sânge”, iar israelianul a fost dat în urmărire internațională. Așa s-a întâmplat și în cazul complicilor săi, Ghazi Shtwy și Salman Ahmad.
• În 20 august 2024, la Parchetul de pe lângă CAB a fost înregistrată adresa Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, Biroul Național Interpol prin care s-a transmis solicitarea autorităților judiciare din Turcia de arestarea provizorie, de urgență, în vederea extrădării a lui Salalha Taymoor, dat în urmărire internațională.
• Trei zile mai târziu, în 23 august, Procuratura Generală a Republicii Turcia – Biroul de Investigare a Terorismului și a Crimei Organizate a solicitat autorităților judiciare române „extrădarea și predarea persoanei extrădabile Salalha Taymoor, în vederea urmăririi sale penale pe teritoriul statului solicitant, pentru comiterea infracțiunii de omor intenționat, cu motivul unei răzbunări de sânge”.

Salalha Taymoor și ceilalți doi israelieni au ajuns în România, după ce trecuseră prin Bulgaria, și au fost opriți pe Aeroportul Otopeni înainte de a se îmbraca într-un avion. Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în 20 august s-a dispus reținerea suspecților pentru o perioadă de 24 de ore.

Salalha Taymoor a fost încarcerat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 1 al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.

Israelianul acuzat de crima din Istanbul a cerut garanții din partea autorităților judiciare din Turcia

Autoritățile judiciare turce au cerut extrădarea pe Salalha Taymoor, dar israelianul a transmis că nu este de acord cu predarea sa. Solicitări de extrădare au fost trimise de anchetatorii turci și în cazul celorlalți doi israelieni implicați în atacul armat de la Istanbul.

În 18 septembrie 2024, judecătorii Curții de Apel București l-au audiat pe Salalha Taymoor, în prezența apărătorilor săi și a interpretului de limba ebraică. Totodată, lui Salalha Taymoor i-a fost pusă la dispoziție și cererea de extrădare a autorităților judiciare din Turcia, tradusă în limba ebraică. Pentru că partea turcă nu transmisese încă toate documentele care trebuiau atașate cererii de extrădare, cauza a fost amânată pentru data de 30 septembrie 2024.

Salalha Taymoor, prin avocații săi, a depus în 26 septembrie, o „opoziție la extrădare” prin care a cerut Turciei garanții că vor fi aplicate „cerințele Art. 3 din Convenția internațională împotriva torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante”.

În același timp, Salalha Taymoor a solicitat autorităților judiciare din Turcia să garanteze că, dacă va fi extrădat, va avea parte de un proces echitabil și să precizeze condițiilor de care ar beneficia în cazul plasării în detenție. Israelianul a cerut ”asigurarea accesului apărării și persoanei acuzate la actele dosarului, asigurarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva neîngrădirii exercitării dreptului la apărare, comunicarea termenului de valabilitate a restricției de acces la dosar”, potrivit informațiilor obținute, în exclusivitate, de Gândul.

• La termenul de judecată din 30 septembrie 2024, Curtea de Apel București a admis cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public de amânare a cauzei pentru a formula răspuns la opoziția la extrădare formulată de Salalha Taymoor, prin apărători aleși.
• În 7 octombrie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a depus la dosar răspunsul la opoziția de extrădare.

În contextul în care președintele Turciei, Erdogan, a etichetat Israelul ca fiind «stat terorist», exista pericolul ca, odată extrădați, cei trei cetățeni israelieni să fie supuși unor tratamente inumane”, a susținut echipa de avocați Cristian Ene și Eliza Ene Corbeanu.

Atacul de la Istanbul: „Au deschis focul, simultan, asupra victimelor”

Incidentul armat în care au fost implicați cei trei israelieni a avut loc la Istanbul, în data de 18 august 2024, la ora 22:30, pe strada Dilaver din cartierul Kagithane.

Omul de afaceri palestinian Abdulkadir Anas a fost împușcată de mai multe ori, iar alte două persoane au fost rănite grav de gloanțele trase de atacatori. După acest atac sângeros, polițiștii turci au început cercetările și i-au identificat pe autori, respectiv Taymoor Salalha, ajutat de Ghazi Shtwy și Salman Ahmad.

Beneficiind de înregistrarea video de securitate de pe strada unde a avut loc atacul, polițiștii au reconstituit momentele care au precedat împușcăturile fatale și au concluzionat că suspecții așteptau într-o mașină, la 50 m distanță de mașina victimelor.

„După ce victimele s-au urcat în mașinile lor, un suspect îmbrăcat în haine negre și cu mască pe față a ieșit din mașina care a fost închiriată de suspectul (…) și a alergat spre mașina victimelor.

În același timp, mașina suspecților s-a îndreptat spre mașina victimelor și apoi suspectul pe jos și ceilalți suspecți din mașină au deschis focul, simultan, asupra victimelor.

După ce au împușcat victimele, l-au luat pe suspectul care era pe jos în mașina lor și au fugit de la locul crimei. Mașina lor a fost găsită abandonată sub un viaduct, cu motorul încă mergând”, au scris judecătorii CAB în motivarea deciziei de respingere a extrădării, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.

CAB: „Date care atestă existența unui risc semnificativ de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului”

După atac, cei trei israelieni au ajuns în România și au fost reținuți în 20 august, pe Aeroportul Otopeni. O zi mai târziu, israelienii au fost arestați provizoriu în vederea extrădării.

Turcia a cerut extrădarea israelienilor, dar, în 10 octombrie 2024, magistrații Curții de Apel București au respins solicitarea autorităților judiciare turce.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a apreciat că motivele de refuz invocate în opoziția la extrădare formulată de Salalha Taymoor sunt neîntemeiate, în condițiile în care autoritățile din Turcia au oferit garanții suficiente, atât pentru respectarea drepturilor omului, cât și pentru garantarea dreptului la un proces echitabil. Mai mult, Turcia este parte a Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar în conformitate cu art. 34 din Convenție, acceptă solicitările individuale depuse împotriva sa, astfel că ”persoana solicitată Salalha Taymoor, dacă va fi extrădată, are dreptul de a se adresa Curții Europene a Drepturilor Omului”, au argumentat procurorii.

Lui Salalha Taymoor nu i s-a acordat dreptul de azil în România și israelianul nu a beneficiat de statutul de refugiat pe teritoriul statului român.

Magistrații CAB au apreciat că în această cauză este incident motivul facultativ de refuz al extrădării, respectiv că ”extrădarea unei persoane poate fi refuzată sau amânată dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecințe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate”.

„Examinând toate informațiile pertinente, referitoare atât la situația particulară a persoanei extrădabile, cât și la cea obiectiv existentă în statul solicitant, se identifică date care atestă existența unui risc semnificativ de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului în statul solicitant și/ori de supunere a persoanei extrădabile unor tratamente inumane sau degradante. (…)

Curtea constată că, în baza documentelor transmise, statul solicitant nu a furnizat informații specifice cu privire la modul în care ar fi asigurate drepturile la un proces echitabil în cazul extrădării numitului Salalha Taymoor și condițiile de care ar beneficia acesta în cazul plasării în detenție.

Mai mult, Parlamentul European, prin trei rezoluții (n.red. – 21 ianuarie 2021, 7 iunie 2022 și 13 septembrie 2023), și-a manifestat îngrijorarea cu privire la faptul că sistemul judiciar din Turcia și autoritățile turce nu iau în considerare hotărârile CEDO și că, din ce în ce mai des, instanțele inferioare turce nu respectă deciziile Curții Constituționale din Turcia”, au mai reținut judecătorii CAB în motivarea deciziei, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.

Persoana extrădabilă este personal al armatei israeliene care a luptat în Gaza, astfel că, în cauză, există rațiuni serioase de a se crede că predarea către Republica Turcia este susceptibilă să aibă consecințe de o gravitate deosebită pentru persoana extrădabilă, existând incertitudinea respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale în statul solicitant”

Motivarea deciziei Curții de Apel București 

În virtutea acestor argumente și a tuturor datelor depuse la dosar, prin decizia din 10 octombrie, magistrații Curții de Apel București:

• au respins cererea de extrădare formulată de autoritățile din Republica Turcă în cazul lui Salalha Taymoor,
• au dispus punerea în libertate a persoanei extrădabile, dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză,
• au constatat că israelianul a fost reținut în 20 august și arestat provizoriu din 21 august.

Procurori: Israelianul Salalha Taymoor nu este în risc de a nu-i fi respectate drepturile fundamentale în Turcia

După decizia magistraților CAB, care nu a fost definitivă, procurorii au făcut contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

În contestația din care Gândul prezintă extrase, în exclusivitate, s-a arătat că nu ar exista un risc în ceea ce privește nerespectarea drepturilor fundamentale ale lui Salalha Taymoor, pe parcursul procedurii penale. În același timp, procesul ar stabili temeinicia acuzațiilor formulate împotriva sa.

„Cu privire la existența unui posibil risc de a nu-i fi respectate persoanei extrădabile Salalha Taymoor drepturile fundamentale pe parcursul procedurii penale de către autoritățile din Turcia, persoana extrădabilă nu se află într-o astfel de situație, extrădarea și predarea sa fiind solicitate tocmai în scopul aducerii acesteia in fața unei instanțe de judecată independente si imparțiale si al participării sale la procesul în care se va decide asupra temeiniciei acuzațiilor formulate în ceea ce o privește, cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale prevăzute în legislația statului solicitant, neexistând niciun motiv de a crede că acesteia nu îi vor fi asigurate sau că echitatea procedurii, în ansamblul sau, va avea de suferit”, au arătat procurorii în contestație.

Procurorii au criticat soluția CAB de respingere a cererii de extrădare, întemeiată pe incidența ”motivului facultativ de refuz al extrădării”.

Potrivit art. 18 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, pot fi extrădate din România, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni, ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranță, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanței penale în statul solicitant.

Infracțiunea de omor este recunoscută în orice stat, indiferent de regimul politic din statul respectiv. Mai mult, Curtea a admis, în considerentele sentinței atacate, că „acuzația adusă de autoritățile judiciare din Republica Turcia nu se referă la o infracțiune de natură politica sau militară sau la o infracțiune conexă unei infracțiuni politice, nu se referă la o infracțiune militară care nu constituie infracțiune de drept comun”, au mai arătat procurorii.

Aspectele semnalate prin Rezoluțiile Parlamentului European, în privința sistemului judiciar li execuțional din Turcia, care reprezintă de fapt motivul respingerii de către Curtea dc Apel București, ca neîntemeiată, a cererii de extrădare privind persoana extrădabilă Salalha Taymoor, în absența unor elemente suficient de clare și precise legate de cauza dedusă judecății, nu pot conduce la concluzia că viața persoanei extrădabile ar fi pusă în pericol ori riscă să fie supusă torturii, unor tratamente inumane sau degradante”

Motivele din contestația procurorilor

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, însă, în 16 octombrie, contestațiile formulate de procurori, atât pentru Salalha Taymoor, cât și pentru ceilalți doi israelieni acuzați de anchetatorii turci pentru crima din Istanbul.

Cei trei israelieni au părăsit România

Cei trei israelieni reținuți pe Aeroportul Otopeni la trei zile după atacul din 18 august, din Istanbul, au fost eliberați din arest în urma deciziei definitive a ICCJ de respingere a cererii de extrădare în Turcia.

În cazul lor nu a fost luată nicio altă măsură preventivă, aceștia fiind liberi să părăsească România.

Avocatul Cristian Ene, apărătorul celor trei israelieni, a precizat, pentru Gândul, că aceștia sunt deja în Israel.

”În continuare rămâne valabil mandatul de arestare internațional emis de către statul turc, fapt pentru care aceștia n-au voie să părăsească Israelul, putând să își formuleze apărarea prin angajarea avocaților în Turcia spre a dovedi faptul că acuzația acestora este nefondată”, a explicat avocatul Cristian Ene.

Foto colaj video – Profimedia Images

CITEȘTE ȘI:

Copilul violat de „antrenorul de genii” Kristof Lajos, MUTAT cu forța într-un centru de plasament. Tatăl băiatului a dat cărțile pe față

Victorie în instanță pentru cel mai PERICULOS violator în serie din România. Ce a câștigat temutul Iulian Fentzel

Gheorghe DINCĂ s-a aliat cu mai mulți deținuți împotriva conducerii Penitenciarului Craiova. Cum ar fi fost torturat ”monstrul de la Caracal”

Ce au descoperit anchetatorii despre bărbatul care a incendiat o sală din Palatul Parlamentului. Ochiană avea legături și cu EXTREMIȘTI străini

Sechestru pe averea lui Marian Vanghelie, într-un nou dosar cu prejudiciu de 180.000.000 de lei. Este vorba despre o extindere a dosarului „ECONOMAT”