În seara de 21 decembrie 1989, forțele de represiune ale regimului comunist, condus de Nicolae Ceaușescu, au deschis focul împotriva manifestanților care ridicaseră o baricadă în zona Hotelului Intercontinental. Ceaușescu era încă la putere, la acel moment, deși mitingul din 21 decembrie, organizat în București, se terminase într-un mod neașteptat, tensiunea crescuse gradual, iar oamenii se regrupaseră pe străzile din jurul centrului Capitalei, strigând lozinci împotriva dictatorului.
După ce Revoluția Română a triumfat, John Simpson de la BBC a fost primul jurnalist străin care a prezentat lumii măcelul din zona Intercontinental, din noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989.
Represiunea a continuat până în jurul orelor 02:00 din ziua de 22 decembrie 1989, acţionându-se cu violenţă extremă. Au fost arestate 1.245 de persoane, dintre care 670 au fost introduse direct în Penitenciarul Jilava, iar altele au ajuns în acelaşi loc de detenţie după ce, în prealabil, au fost ținute în unele unităţi de miliţie şi Securitate, unde au fost supuse violenţelor.
În acest repotaj al BBC, din ianuarie 1990, jurnalistul John Simpson a vorbit despre revolta românilor împotriva dictaturii ceaușiste, despre Securitatea care a fost la ordinele dictatorului – „Poliția Secretă” – și a prezentat întregii lumi primele imagini din timpul Revoluției române și din primele zile ale României post-comuniste.
În timp ce John Simpson vorbea din fața fostului sediu al Comitetului Central al PCR, după căderea comunismului și împușcarea dictatorului Nicolae Ceaușescu, Bucureștiul era după primele ore de ninsoare, oamenii mergeau liniștiți pe străzi, iar în fața clădirii de pe care fugise în 22 decembrie ultimul președinte comunist mai rămăsese doar un tanc.
John Simpson a amintit, la începutul reportajului, că Nicolae Ceaușescu a insistat să se adreseze muncitorilor din Capitală, în 21 decembrie 1989, numai că mitingul organizat nu a decurs conform planurilor, iar nemulțumirea care mocnea de mai mult timp a izbucnit.
„A fost o mare greșeală să creadă (n.red. – Nicolae Ceaușescu) că oamenii mai au încredere în el. Sub protecția anonimatului, oameni din mulțime au dat startul preotestelor”, a spus jurnalistul BBC.
Fluierăturile din mulțime au fost primul semn că în București urma să se întâmple ceva ce părea, cel puțin pentru Nicolae Ceaușescu, imposibil, o răsturnare a unui regim care se dovedise a fi, până atunci, de neclintit.
Însuși Nicolae Ceaușescu și-a întrerupt discursul și a privit, nedumerit, către oamenii aduși la acest miting, iar cei din camarila sa încercau să îl determine să plece din balcon.
După câteva zeci de secunde, transmisiunea live a TVR a fost întreruptă, iar evenimentele au luat o turnură la care nimeni nu se așteptase.
O parte din mulțime s-a îndreptat către Hotelul Intercontinental, iar revoluţionarii – au dat dovadă de curaj şi spirit de sacrificiu – au ridicat o baricadă. Scopul era acela de împiedica acţiunile forţelor de represiune. Cu toate acestea, însă, foarte mulţi revoluţionari au fost brutalizaţi, urcaţi în camioane şi reţinuţi.
Totuși, baricada ridicată la Intercontinental s-a dovedit a fi eficientă, iar încercările de a o înlătura prin folosirea TAB-urilor au eşuat.
În jurul orelor 23:00, ministrul Apărării, generalul Vasile Milea, care ulterior s-a sinucis, a ordonat ca baricada să fie înlăturată cu ajutorul tancurilor, ordin care s-a executat.
„Probatoriul administrat a relevat că, iniţial, forţele de represiune au executat focuri de armă în plan vertical sau într-un plan de 45 de grade, cu scopul de a-i intimida şi dispersa pe revoluţionari. Treptat, unghiul de deschidere a focurilor de armă a coborât, astfel încât, în jurul orelor 24:00, forţele de represiune au tras în plin asupra revoluţionarilor, rezultând numeroşi morţi şi răniţi”, s-a arătat în rechizitoriul întocmit de procurori.
„(…) În jurul orelor 20.00-21.00, focul a fost deschis de soldaţi, trăgând cu trasoare în aer, pentru intimidare. Se vedeau trasoarele fluorescente. În jurul orei 23.00, soldaţii au deschis focul, trăgând foc cu foc în populaţie. Am văzut oameni căzând”, a povestit unul dintre revoluționarii care au scăpat cu viață după intervenția forțelor de represiune.
Conform probatoriului administrat, în intervalul 16-22 decembrie 1989, orele 12:00, au fost înregistrate 153 de persoane decedate, alte 831 rănite și 890 de revoluţionari reţinuţi sau lipsiţi de libertate.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, coordonarea represiunii a fost făcută de preşedintele Nicolae Ceauşescu (comandant suprem al forţelor armate), prin intermediul vârfurilor de comandă din cadrul Ministerului de Interne – Departamentul Securității Statului şi MApN. Au fost implicaţi direct şi toţi şefii de direcţii militare aparţinând MI–DSS şi MApN.
„Pe cale de consecinţă, responsabilitatea penală pentru represiunea revoluţionarilor, în intervalul 17-22 decembrie 1989, revine fostul preşedinte Ceauşescu Nicolae şi vârfurilor de comandă ale MApN şi ale MI-DSS.
Ce s-a întâmplat, începând cu 22 decembrie, ora 13.00, a putut fi urmărit la televizor, pentru că, după decolarea elicopterului prezidenţial de pe terasa CC al PCR, coloanele de revoluţionari s-au îndreptat spre Televiziunea Română, au pătruns în zona studiourilor, de unde a început transmisiunea în direct”, s-a precizat în același rechizitoriu.
Nicolae și Elena Ceaușescu au fost condamnați și executați pe 25 decembrie 1989, la ora 14:45, la Cazarma UM 01417 din Târgoviște.
Decizia a fost anunțată și prin comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naţionale, publicat în Monitorul Oficial nr. 3 din 26 decembrie 1989:
„Luni, 25 decembrie 1989, a avut loc procesul lui Nicolae Ceauşescu şi al Elenei Ceauşescu în faţa Tribunalului Militar Extraordinar.
Capetele de acuzare au fost:
Pentru aceste crime grave săvârşite împotriva poporului român şi a României, INCULPAŢII NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ELENA CEAUŞESCU AU FOST CONDAMNAŢI LA MOARTE şi confiscarea averii.
Sentinţa a rămas definitivă şi a fost executată”.
CITEȘTE ȘI: