O cercetare a Centrului FILIA arată că femeile au fost mai afectate de pandemia de COVID-19 decât bărbații și au înfruntat riscuri mai mari: cazurile de violență domestică s-au intensificat, accesul la serviciile medicale a fost mai dificil, iar multe femei s-au bazat pe alocațiile copiilor ca să-și întrețină familiile, pentru că și-au pierdut locurile de muncă.
Organizația Mondială a Sănătății a descris violență domestică drept „un fenomen de proporții pandemice„. La nivel global, datele susțin că violența împotriva femeilor este mai frecventă, mai severă și mai extinsă pe durata măsurilor de izolare.
„Ştim că izolarea şi carantina sunt esenţiale pentru suprimarea COVID-19. Dar ele pot prinde femeile în capcană cu parteneri abuzivi„, declara Antonio Guterres, secretarul general al ONU.
În anul 2020, în primele 8 luni, au fost emise 5.476 de Ordine de Protecție, comparativ cu cele din 2021 care au fost în număr de 6.901, arată un raport de cercetare al Centrului FILIA, organizație nonguvernamentală care luptă pentru combaterea inegalității de gen.
Un alt studiu prezintă o creștere a violenței în august 2021, față de anul precedent: au fost raportate cu 18% mai multe cazuri către poliție și au existat cu 23% mai multe intervenții ale polițiștilor ca urmare a apelurilor la 112.
Aceste cazuri de violență domestică au crescut în toată lumea, în special în perioada de lockdown. În România, din păcate, nu există cercetari reprezentative la nivel național care să ne spună exact care a fost creșterea. Ce știm este că, în primele luni de lockdown, numărul de apeluri la linia verde a ANES s-a dublat față de aceeași perioadă a anului anterior, iar colegele noastre din ONG-uri, care lucrează cu victime, ne-au relatat că numărul de utilizatori unici pe site-urile lor a crescut exponențial în aceeași perioadă.
Motivul principal este simplu: în lockdown am rămas blocați în case, ceea ce înseamnă că inclusiv victimele violenței domestice au rămas blocate alături de agresorii lor. Din păcate, variantele de a ieși din această situație au fost restrânse, iar încrederea în autorități din ce în ce mai scăzută.
Andreea Rusu, director executiv Centrul FILIA
Studiul ONG-ului s-a bazat pe 443 de chestionare și interviuri cu femei atât din mediul urban, cât și din mediul rural, dar și cu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, făcute la începutul lunii septembrie 2021.
Cercetarea nu este reprezentativă la nivel național. Femeile au mărturisit că se simt anxioase, epuizate și deprimate din cauza volumului mare de informații, de multe ori contradictorii, despre coronavirus și că și-au pierdut locurile de muncă din cauza pandemiei, astfel că de multe ori s-au bazat pe alocațiile copiilor pentru a-și întreține familiile sau au găsit surse alternative de venit. Unele dintre ele au stat într-o stare constantă de teamă din cauza partenerului violent cu care împart locuința.
Raportul Centrului FILIA arată, printre altele, că:
În România, există de la an la an o tendință de creștere a numărului de cazuri care sunt raportate autorităților.
„Acest lucru ne bucură nu pentru că violența împotriva femeilor crește, ci pentru că din ce în ce mai multe femei își fac curaj să ia atitudine.Este important, pentru supraviețuitoarele violenței, să știe că nu sunt singure, că pot apela oricând la ONG-urile din cadrul Rețelei pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor (www.violentaimpotrivafemeilor.ro), pentru sfaturi și servicii. Bineînțeles, în situații de urgență să apeleze la 112, deoarece legea este de partea lor, iar polițistul le poate acorda un ordin de protecție provizoriu”, a declarat, pentru Gândul, Andreea Rusu.
O altă metodă pentru a oferi asistență și sprijin specializat supraviețuitoarelor violenței domestice este aplicația gratuită Bright Sky Ro. Conținutul acesteia poate fi accesat din orice rețea de telefonie și este destinat, în principal, victimelor violenței domestice, dar și altor victime ale violenței de gen, cunoscuților acestora care vor să le ajute, precum și specialiștilor în domeniu interesați de evoluția formelor de manifestare a violenței de gen.