Cum ne creștem șansele la o viață lungă și SĂNĂTOASĂ. Expert în longevitate: „Stilul de viață bate genetica”

„Stilul de viață bate genetica”, spun experții în longevitate, reuniți la Longevity Expo Forum Fest. Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu prezintă rezultatele proiectului „Harta Longevității în România”

Reamintim că marți a început Longevity Expo Forum Fest – cel mai important eveniment dedicat longevității din România.

Evenimentul aduce împreună, timp de două zile, experți din domeniul sănătății, nutriției, cercetării și inovației pentru a discuta despre cele mai recente descoperiri care pot contribui la prelungirea și îmbunătățirea calității vieții.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Studiu amplu care oferă o imagine detaliată asupra zonelor din țară unde speranța de viață

În cadrul evenimentului, Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a prezentat rezultatele proiectului de cercetare „Harta Longevității în România”, un studiu amplu care oferă o imagine detaliată asupra zonelor din țară unde speranța de viață este semnificativ mai mare și a factorilor ce contribuie la acest fenomen.

„Fiecare dintre noi își poate crește șansele de a trăi o viață lungă și sănătoasă”

Lăcrămioara Frăsineanu, reprezentantă a Senatului Științific, a subliniat importanța adoptării unui stil de viață sănătos.

„Stilul de viață bate genetica. Am demonstrat, prin studiile noastre, că alegerile pe care le facem zi de zi – fie că vorbim despre alimentație, activitate fizică sau echilibrul emoțional – au un impact mult mai mare asupra longevității decât factorii genetici. Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi își poate crește șansele de a trăi o viață lungă și sănătoasă, indiferent de moștenirea genetică”, a explicat reprezentanta  Senatului Științific.

Longevity Expo Forum Fest continuă și miercuri, oferind participanților o varietate de prezentări interactive.

De asemenea, vizitatorii sunt invitați să participe la „Tombola Longevității”, unde pot câștiga două premii speciale, constând în resurse inovatoare pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Longevity Expo Forum Fest are loc la Club Kong Herăstrău, în perioada 22-23 octombrie, între orele 9:00 și 18:00. Acest forum reprezintă o platformă unică de dialog și schimb de idei între experți în domeniul sănătății și publicul larg, reunind cele mai noi tehnologii, cercetări și soluții dedicate unei vieți mai lungi și mai sănătoase.

Factorii care contribuie la viața lungă a locuitorilor din Cireșu

Cercetările desfășurate de Senatul Științific nu se opresc la simple observații. Echipa de experți efectuează evaluări medicale și genetice detaliate pentru a descoperi biomarkerii longevității și pentru a înțelege mai bine factorii care contribuie la viața lungă a locuitorilor din Cireșu.

Această cercetare va contribui la dezvoltarea unor politici publice care să sprijine îmbătrânirea activă și sănătoasă a populației din România.

Rezultatele cercetării vor fi prezentate pe 9 octombrie 2024, într-un eveniment special organizat la Academia Română. Proiectul „Harta Longevității în România” reprezintă un pas important în înțelegerea și promovarea longevității în țara noastră.

Teoriile longevității umane inspiră cercetători din întreaga lume

Impactul teoriilor lui David Sinclair în cercetarea longevității umane inspiră cercetători din întreaga lume și deschide noi direcții de explorare în acest domeniu, pentru a descoperi noi terapii și tratamente inovatoare în sfera antiîmbătrânirii.

În loc să luptăm pentru tinerețea noastră, luptăm pentru viața noastră. Sau, mai bine spus, luptăm împotriva morții”, spunea David Sinclair, renumitul cercetător în domeniul biologiei îmbătrânirii și profesor la Universitatea Harvard, în cartea sa „Lifespan: De ce îmbătrânim și cum să nu o mai facem.”

Rolul lui David Sinclair în cercetarea bătrâneții

Profesorul David Sinclair a jucat un rol esențial în avansarea cercetărilor privind îmbătrânirea și potențiala sa clasificare ca boală în International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems (ICD).

Sinclair a fost un promotor al ideii că îmbătrânirea nu numai că poate fi încetinită, dar poate fi și reversibilă, o concepție care a schimbat paradigmele tradiționale și a provocat dezbateri aprinse în lumea științifică.

În cartea sa „Lifespan: De ce îmbătrânim și cum să nu o mai facem”, Sinclair prezintă un amalgam de cercetări științifice și observații personale care conturează o imagine optimistă asupra viitorului longevității umane.

Cercetătorul vorbește despre importanța sirtuinelor – o clasă de proteine care joacă un rol esențial în reglarea metabolismului, inflamației și îmbătrânirii. El explorează cum activarea acestor proteine poate îmbunătăți funcțiile celulare și poate prelungi viața.

O altă temă centrală în cercetarea lui Sinclair este utilizarea metforminei, un medicament pentru diabet, ca un potențial agent antiîmbătrânire. Studiile sugerează că metformina poate avea efecte benefice în încetinirea proceselor de îmbătrânire la nivel celular.

David Sinclair, inclus de revista „Time” în top 50 cele mai influente personalități din domeniul sănătății

Profesor și cercetător la Departamentul de Genetică al Harvard Medical School și codirector al Centrului Paul F. Glenn pentru Mecanismele Îmbătrânirii, David A. Sinclair, cavaler al Ordinului Australiei, este inclus de revista „Time” în top 50 cele mai influente personalități din domeniul sănătății la nivel mondial.

În prima parte a cărții ”Lifespan” – „Ce cunoaștem (Trecutul)”, David Sinclair demonstrează că perspectiva asupra îmbătrânirii este una perimată, depășită de rezultatele cercetărilor științifice.

Am ajuns să privesc îmbătrânirea ca pe o boală — cea mai răspândită dintre ele —, una care nu numai că poate fi, dar și trebuie tratată agresiv”, spune Sinclair. 

În cea de-a doua parte a cărții – „Ce descoperim (Prezentul)”, profesorul australian prezintă noile teorii în domeniul îmbătrânirii și pașii care trebuie făcuți „pentru a încetini, opri sau inversa îmbătrânirea, punând capăt acestui proces, așa cum îl cunoaștem noi”.

Lupta pentru a introduce bătrânețea în ICD

Toate bolile cunoscute la nivel modial sunt introduse în International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems (ICD), un sistem global de codificare a diagnosticelor și condițiilor medicale.

Dezvoltat de Organizația Mondială a Sănătății, ICD oferă un limbaj comun pentru înregistrarea, raportarea și monitorizarea problemelor de sănătate, permițând comparabilitatea datelor de sănătate la nivel global.

În ultimii ani, American Council on Science and Health susține că există o dezbatere semnificativă în comunitatea științifică privind clasificarea bătrâneții ca boală în ICD, propunere care are implicații profunde atât pentru cercetare, cât și pentru tratament.

Decizia de a da un cod de boală pentru îmbătrânire ar avea un impact semnificativ asupra politicilor de sănătate publică la nivel global.

În plus, o altă idee vehiculată este aceea că un cod de boală pentru bătrânețe ar putea influența modul în care guvernele și organizațiile de sănătate abordează îngrijirea persoanelor în vârstă, precum și alocarea bugetelor pentru sănătate și cercetare.

CITEȘTE ȘI:

De ce ÎMBĂTRÂNIM și cum să nu o mai facem? Provocarea „Tinerețe vs. Bătrânețe”, concurs lansat de Fundația Dan Voiculescu 

Longevity Expo Forum Fest. SECRETELE unei vieți mai lungi, prezentate de neurochirurgul Vlad Ciurea și cercetătoarea în longevitate Andrea Maier

Locul neștiut din România unde se trăiește ca în ”ZONELE ALBASTRE” din Japonia, Grecia și Italia. Secretele satului cu cei mai longevivi oameni

SECRETELE longevității din satul în care viața trece de 100 de ani. Ce ne ajută să trăim mai mult și mai bine

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele