Cum ne modelăm MOTIVAȚIA și obiceiurile la început de an. Dr. Dorina Maria Onița: „Este necesar un reset dopaminergic”

Tumultul începutului de an – când planurile noi domină conversațiile – aduce cu sine nu numai reflecții, dar și dorința de a ne îmbunătăți viețile. La începutul anului, oamenii sunt adesea motivați să adopte obiceiuri noi sau să-și îmbunătățească stilul de viață, iar dopamina, o moleculă chimică mică, dar cu un impact uriaș asupra corpului și minții noastre, joacă un rol central în formarea și menținerea acestor obiceiuri.

Sănătatea mintală ar trebui să devină o preocupare tot mai mare, iar începutul anului aduce un val de interes pentru subiecte precum fericirea, reducerea stresului și găsirea echilibrului emoțional, a spus dr. Dorina Maria Onița, medic primar psihiatru și medic-șef al Centrului de Sănătate Mintală din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad, în exclusivitate pentru Gândul.

• Într-o eră în care suntem bombardați de stimuli digitali și nevoia de performanță constantă, înțelegerea mecanismelor chimice din creier devine un instrument valoros pentru a ne menține echilibrul emoțional și a gestiona provocările vieții moderne.
• Mai mult, începutul de an reprezintă momentul perfect pentru a explora cum dopamina ne poate ajuta să rămânem motivați, să ne atingem obiectivele și să ne simțim mai împliniți.

EXTERNE Donald Trump, după anunțul demisiei lui Justin Trudeau: „Mulți oameni din Canada IUBESC să devină al 51-lea stat american”

00:00

ALEGERI ÎN SUA Trump, cu victoria certificată de Congresul SUA, îl acuză pe Biden pentru că a făcut transferul puterii cât mai „dificil”

00:00

Înțelegerea dopaminei și utilizarea acesteia în mod conștient poate transforma începutul de an într-un succes.

„Dopamina este un neurotransmițător central care  joacă un rol vital în reglarea motivației, recompensei și comportamentului adaptativ. Dopamina este o parte esențială a sistemului nostru de supraviețuire. În perioada de început de an, când majoritatea oamenilor se concentrează pe decizii și obiective, dopamina devine un instrument cheie pentru susținerea acestor inițiative. Dopamina, numită și «molecula motivației» îți oferă acel impuls să începi un proiect sau să termini o sarcină.

Este eliberată în creier atunci când faci ceva care te face să te simți bine, dar poate fi păcălită de recompense rapide. Problema apare atunci când creierul caută doar satisfacția instantă și rapidă, cum ar fi scroll-ul infinit pe TikTok, Instagram, jocuri video, platforme de streaming și alte rețele social media.

Dependența de recompensele rapide (social media, junk food) ne sabotează motivația, pentru că aceste lucruri sunt create pentru a ne oferi o descărcare bruscă și rapidă de dopamină cu un efort minim, ținându-ne într-un ciclu de gratificare instantanee și ne determină să revenim pentru tot mai mult, făcându-ne mai greu să ne oprim și să ne gândim la ceea ce ne dorim cu adevărat”, a explicat dr. Dorina Maria Onița.

„Dopamina facilitează comportamentele de căutare a recompensei,  dezechilibrele pot duce la dependențe”

Câte dintre deciziile noastre zilnice sunt controlate de pofta de dopamină? Dar ce ne oprește să menținem pe termen lung obiectivele și obiceiurile sănătoase? Dr. Dorina Maria Onița a explicat care este legătura dintre sănătatea comportamentală și dopamină, dar și care sunt mecanismele dopaminei și factorii care o influențează.

„Așa cum am spus anterior, dopamina este un neurotransmițător monoaminic (C8H11NO2), sintetizat în neuronii dopaminergici din zona tegmentală ventrală (VTA) și substanța neagră, structuri minuscule din creierul mijlociu. Funcțiile principale ale dopaminei sunt: reglarea motivației și recompensei, control motor și reglarea funcțiilor cognitive și emoționale.

Perturbările clinice asociate cu dopamina sunt în legătură cu hiperactivitatea dopaminergică (adică o secreție crescută de dopamină), care apare în psihoze (schizofrenia) și mania din tulburarea afectivă bipolară sau hipoactivitatea dopaminergică (o secreție redusă de dopamină) implicată în depresie, boala Parkinson, tulburări de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD).

• În legătura cu sănătatea comportamentală, dopamina facilitează comportamentele de căutare a recompensei, iar dezechilibrele pot duce la dependențe (de substanțe psihoactive, alcool, jocuri de noroc, social media), tulburări alimentare sau procrastinarea cronică (comportament caracterizat prin amânarea acțiunilor sau a sarcinilor pentru mai târziu).
• Suprastimularea receptorilor dopaminergici prin recompensele artificiale ale vieții moderne (suprastimularea digitală, alimentația nesănătoasă prin consumul de alimente procesate), precum și somnul precar duc la desensibilizarea receptorilor dopaminergici D2, reducerea motivației pentru recompensele naturale (activități constructive, obiective pe termen lung), afectând sănătatea mintală.

Cunoscând mecanismele dopaminei, factorii care o influențează, este foarte important să înțelegem de ce este necesar un «reset dopaminergic» la început de an.

Astfel, prin reducerea expunerii la stimuli supranormali, receptorii dopaminergici pot deveni mai sensibili, cu beneficii semnificative pentru sănătatea mintală: creșterea motivației și capacității de concentrare, ameliorarea simptomelor depresive ușoare, reglarea comportamentelor impulsive”, a mai spus dr. Dorina Maria Onița.

„Poți începe prin a lăsa telefonul deoparte timp de câteva ore pe zi”

Pe lângă unele intervenții farmacologice care sunt de competența medicilor specialiști, fiecare poate recurge la intervenții comportamentale și dietetice care pot aduce beneficii semnificative, a adăugat dr. Dorina Maria Onița.

„Astfel, activitatea în aer liber (de exemplu, alergatul) crește nivelurile de dopamină în striatum. Nivelul de dopamină crește și prin consumarea alimentelor bogate în precursori dopaminergici: tirozina (banane, migdale, avocado, ouă, carne slabă, pește gras), antioxidanți (fructe de pădure, legume cu frunze verzi).

• De asemenea, foarte importantă este regularitatea somnului, care susține regenerarea receptorilor dopaminergici.
• Nu trebuie să renunțăm la a mai folosi rețelele sociale, ci doar de a gândi și de a prelua controlul asupra lucrurilor care ar putea să ne controleze.

Poți începe prin a lăsa telefonul deoparte timp de câteva ore pe zi și petrece timp afară cu  plimbări zilnice de 30 de minute, găsește hobby-uri noi (citit, pictură, muzică, gătit), stabilește zilnic o rutină care să includă activități ce aduc satisfacție pe termen lung. Ținerea unui jurnal al progresului poate fi de folos.

Înțelegerea și optimizarea dopaminei nu doar că te vor ajuta să îți atingi obiectivele, ci îți vor schimba relația cu motivația și satisfacția. La urma urmei, începutul unui an nou este și o oportunitate de a ne reseta nu doar obiceiurile, ci și chimia internă”, a mai spus dr. Dorina Maria Onița.

CITEȘTE ȘI:

România este campioană în Uniunea Europeană la supraponderalitate și SEDENTARISM

În România, se înregistrează un număr tot mai ridicat de DECESE cauzate de boli tratabile

Impactul consumului de MĂMĂLIGĂ asupra organismului uman: Cât de benefic este cel mai popular preparat tradițional românesc pentru sănătate

ALERTĂ sanitară în Europa: virusul poliomielitei, detectat în Germania, Spania și Polonia!

Alexandru Rafila, despre boala X: „Nu putem discuta de o ALERTĂ de sănătate, nu e niciun motiv să speriem populaţia”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele