Ziua de 1 Mai nu era nicidecum una relaxantă, cum este percepută în prezent, pentru cei mai mulți români în perioada comunistă. Cei care au trăit în vremurile de dinainte de 1989 își aduc aminte de vastele „demonstrații ale oamenilor muncii”, cu mii se participanți, la care erau mobilizați și pionierii liceeni, în Capitală și în marile orașe. Dacă în anii ’40 – ’50, manifestațiile erau destul de restrânse, ele au luat amploare și au devenit tot mai complexe după anii ’60, așa cum se vede și în imaginile cu valoare de document, publicate în cadrul proiectului „Fototeca online a comunismului românesc”. Tot aici apar și imagini care nu erau la acea dată disponibile românilor, respectiv imagini de la recepțiile oferite de Nicolae Ceaușescu la Snagov, la care era invitată crema nomenclaturii.
1 Mai a fost decretată Ziua Internațională a Muncii în anul 1889, de către Congresul Internaționalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, astfel că s-a decis atunci ca acele evenimente să fie comemorate prin manifestații muncitorești.
În anii care au urmat, 1 Mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, manifestările căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
Și în România, Ziua Internațională a Muncii a început să fie sărbătorită de mișcarea socialistă, din anul 1890. Dacă la manifestații participau inițial câteva sute de oameni, spre finalul anilor ’60, la demonstrații erau aduși, vrând-nevrând, zeci de mii de români, iar capii regimului salutau de la tribune impunătoare.
Cu timpul, oamenii muncii erau puși să vină la manifestațiile de 1 Mai cu postere tot mai complexe, cu grafice cu așa-zise realizări sau cu mesaje prin care se angajau să depășească planul, alături de portrete ale șefului suprem al statului, steaguri și steme ale PCR și RSR.
De 1 Mai, oamenii muncii și tinerele speranțe începeau ziua cu parade în marile piețe și pe marile bulevarde, din Capitală și marile orașe.
La Snagov, Nicolae și Elena Ceaușescu găzduiau recepții impresionante cu cei mai importanți oameni ai regimului.
Imaginile care ilustrează viața românilor – simpli, dar și de la conducerea țării – au fost salvate de pe Fototeca online a comunismului românesc, realizată de Arhivele Naţionale ale României şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, prima şi cea mai mare bază de date gratuită din România, accesibilă pe internet, cu fotografii din perioada 1945-1989, dar şi din perioada 1921-1944.
CITEȘTE ȘI: