EXCLUSIV | Cum pierd companiile bani și timp prin refuzul Austriei de a accepta intrarea României în Schengen. Mehmet Sumeroglu, președintele Consiliului Suprem al Afacerilor Europene: ”Cozile la care camioanele cu marfă trebuie să aștepte reprezintă principalul dezavantaj”
Refuzul Austriei de accepta intrarea României în Spațiul Schengen scoate bani în plus din conturile companiilor românești și le face mai puțin competitive în comparație cu firmele din statele care sunt în spațiul de liberă circulație. Principalul dezavantaj pentru mediul de afaceri este legat de cozile la care camioanele cu marfă trebuie să aștepte atunci când vin din România sau din Bulgaria, spune Mehmet Sumeroglu, președintele Consiliului Suprem al Afacerilor Europene, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul.
Cele mai afectate sectoare economice după ce România a fost lăsată în afara Spațiului Schengen sunt transporturile, logistica, comerțul internațional și producătorii români ale căror piețe de desfacere se află în Europa, potrivit unei analize făcute de Consiliului Suprem al Afacerilor Europene.
O aderare rapidă a României la Schengen ar crește activitatea din Portul Constanța, situație care ar reprezenta un câștig important pentru mediul de afaceri și pentru România, deoarece ar reduce timpii de așteptare pentru transportatori și ar oferi țării un avantaj competitiv în noul Drum al Mătăsii, din zona Caspică, prin Marea Neagră, spre Marea Adriatică, mai spune Mehmet Sumeroglu.
Consiliul Suprem al Afacerilor Europene este o organizație a „Coaliției Strategice a Asociației Afacerilor Europene” care este implicată în dezvoltarea economică și educațională a oamenilor și a companiilor. Consiliul Suprem al Afacerilor Europene (Supreme Council of European Business – SCEB) acţionează prin Consilii Naţionale din diferite ţări europene, adunate din oameni de afaceri, oameni de ştiinţă, artiști, sportivi, diplomați, politicieni şi alți profesioniști din numeroase domenii de activitate.
SCEB își propune să dezvolte mediul de afaceri și calitatea vieții cetățenilor europeni prin crearea unei platforme în care profesioniștii se adună pentru a construi o punte între oameni și guverne pentru dezvoltarea multilaterală în Europa. Pe baza protocoalelor semnate cu mai multe camere de comerț, asociații de oameni de afaceri din diverse țări și misiuni diplomatice și economice ale ambasadelor, SCEB oferă membrilor săi oportunități și îi ține la curent cu cele mai recente informații despre toate tipurile de afaceri din Europa.
SCEB este prezent acum în România, Bulgaria, Grecia și Turcia și va deschide noi birouri în Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Italia, Israel, Cipru, Canada, SUA, Marea Britanie, Ungaria și alte țări din Europa, între 2022 -2024.
În opinia SCEB, care sunt dezavantajele pentru mediul de afaceri generate de menținerea blocajului privind intrare României în Spațiul Schengen? Care au fost sau sunt oportunitățile economice pierdute și costurile plătite în plus din cauza celor 11 ani de menținere a României în afara Spațiului Schengen?
Consider că principalul dezavantaj pentru mediul de afaceri este acela legat de cozile la care camioanele cu marfă trebuie să aștepte atunci când vin din România sau din Bulgaria. Întârzierile și blocajele din vamă generează costuri suplimentare pentru companiile de transport și logistică și le face mai puțin competitive din punct de vedere al costurilor în comparație cu cele din alte țări europene care se află în Spațiului Schengen.
Un alt dezavantaj este legat de companiile care fac comerț internațional. Acestea întâmpină dificultăți și întârzieri în livrarea mărfurilor și au un cost mai ridicat de transport în comparație cu alte companii din țări aflate în Spațiului Schengen.
Care ar fi soluția pentru ca mediul de afaceri din România, firmele românești și străine să poată să influențeze pozitiv o eventuală decizie politică favorabilă în privința intrării noastre în Schengen?
Mediul de afaceri nu este responsabil direct de rezolvarea acestei situații, însă este direct interesat de intrarea României în Schengen, în principal din cauza dezavantajelor menționate mai sus. Avem încredere că autoritățile române vor depune toate eforturile necesare pentru a obține o decizie politică favorabilă. Noi ne manifestăm deschiderea de a oferi tot sprijinul Guvernului României în acest sens, dacă ne va fi solicitat.
Comunitatea oamenilor de afaceri din Supreme Council of European Business așteaptă cu încredere și interes rezolvarea acestei situații, cu atât mai mult cu cât accesul în Spațiului Schengen va crește activitatea din Portul Constanța. Acest lucru ar reprezenta un câștig important pentru mediul de afaceri și pentru România, deoarece ar reduce timpii de așteptare pentru transportatori și ar oferi țării un avantaj competitiv în noul Drum al Mătăsii, din zona Caspică, prin Marea Neagră, spre Marea Adriatică.
Cred că, în acest moment, ne aflăm într-o conjunctură internațională favorabilă, care poate aduce avantaje economice importante pentru România. Consider că este momentul să dezvoltăm parteneriate economice strategice prin care să oferim investitorilor străini oportunitatea de face planuri pe termen lung în România și în regiune.
Care sunt sectoarele economice și de business cele mai afectate de rămânerea României în afara Spațiului Schengen?
Supreme Council of European Business este o asociație de business, fără implicare politică, drept pentru care nu am făcut conferințe sau întâlniri pe această temă. Încă de la înființarea asociației, evenimentele noastre au avut teme legate de informații practice din diverse industrii, de studii și cercetări de piață, care să îi ajute pe membrii comunității noastre să ia decizii strategice pentru dezvoltarea afacerilor lor.
Din analizele efectuate de noi până acum, cele mai afectate sectoare economice sunt: transporturile, logistica, comerțul internațional și producătorii români ale căror piețe de desfacere se află în Europa.
Multe companii din România au avut acces limitat la noi piețe internaționale. În ultimii ani, însă, s-au conturat numeroase povești de succes în jurul antreprenorilor români care și-au lansat companiile la nivel internațional și pe care le dezvoltă pe baza unei strategii sustenabile. Poveștile acestea de succes trebuie să continue.
Avem nevoie de libertate de mișcare în Europa ca să arătăm cât de competitivi și creativi sunt antreprenorii români.
CITEȘTE ȘI: