Cum poate funcționa o pensiune fără autorizația ISU? Cifra de afaceri și profitul „Fermei Dacilor” au crescut enorm în șase ani de la deschidere

Pensiunea „Ferma Dacilor”, unde șapte oameni și-au pierdut viața după ce flăcările au cuprins imobilul construit din lemn, funcționa fără aviz de securitate la incendiu, conform informațiilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova, iar această practică nu este nici pe departe unică în țară. Mai multe categorii de imobile pot primi amânări, dar nu derogări de la obținerea autorizației de securitate la incendiu, conform legii, iar cei care nu se conformează în termenele prevăzute pot fi amendați.

Construită din lemn, cu cinci camere la parter şi şase la etaj, pensiunea „Ferma Dacilor” din Gura Vadului, sat Tohani, Prahova, controlată de Cornel Dinicu, a fost complet cuprins de flăcări marți dimineața.

Șapte persoane au murit în urma acestei tragedii, iar circumstanțele exacte sunt anchetate de oamenii legii.

Incendiul devastator care a mistuit „Ferma Dacilor” a lovit tragic familiile a doi bodyguarzi cunoscuți în lumea interlopă, ambii apropiați afacerii cu pensiunea. Este vorba despre Cornel Dinicu, cel care și-a pierdut un fiu de 11 ani, ucis de flăcări, și de Lucian Ene, zis Pif (48 ani), care și-a pierdut viața încercând să-și salveze copiii. Însă Luca și Petru Ene au murit intoxicați de fum. Potrivit surselor Gândul, tragedia ar fi pornit de la câteva radiatoare instalate în mansarda unde erau cazați oaspeții pensiunii, care s-au plâns de frigul din camere.

Profituri fantastice, chiar și în primul an al pandemiei

Ce este sigur, din declarațiile oficiale ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova, firma care administra această pensiune nu avea autorizația de securitate la incendiu.

În cei șase ani de funcționare, ani în care a scăpat doar un un avertisment în urma unui control formal al ISU Prahova, firma care administra pensiunea, FERMA DACILOR PRODUCTION SRL,cu 11 angajați la nivelul lui 2022, a avut o evoluție fantastică, conform datelor agregate de platforma termene.ro:

• Cifra de afaceri a crescut de 16,2 ori, de la 338,2 mii lei în 2016, la 5,49 milioane de lei la finalul anului trecut.
• Profitul net este de 22,6 ori mai mare, de la doar 86,8 mii lei, la 1,97 milioane de lei la sfârșitul lui 2022. Doar în 2018 profitul s-a redus față de anul anterior, dar nu a fost nici pe departe vorba de o pierdere, în rest, rezultatele au fost în creștere. Chiar și în cel mai greu an al pandemiei de COVID-19, pensiunea a raportat un profit de 1,24 milioane de lei.

În acte apar Marian-Viorel Olteanu drept asociat unic și Vitomir Adrian Ristin, asociat și administrator.

„Acest spațiu funcționează fără autorizație de securitate la incendiu”

Legea permite în unele situații, în anumite limite, ca anumite categorii de imobile, printre care și pensiunile, să fie deschise fără avizul ISU și cu obligația de a afișa avertismente, respectiv panouri cu inscripția „Acest spațiu funcționează fără autorizație de securitate la incendiu”.

Conform art. 30 indice 4, alin. (2), din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obligația de amplasare a panourilor de înștiințare vizează categoriile de construcții cuprinse în HGR nr. 571/2016, cu următoarele destinații și funcțiuni:

• a) clădiri ori spații amenajate în clădiri cu destinația de comerț – baruri, cluburi, discoteci, restaurante, centre comerciale, magazine, supermagazine și hipermagazine;
• b) clădiri ori spații amenajate în clădiri cu destinația de cultură – teatre, cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole sau altele asemenea, destinate sau deschise participării publicului;
• c) clădiri ori spații amenajate în clădiri cu destinația de turism – hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni, apartamente și camere de închiriat în regim hotelier.

„Facem mențiunea că actul normativ nu prevede un anumit termen pentru amplasarea acestor panouri, iar, potrivit art. 30 indice 4 alin. (1) din Legea nr. 307/2006, obligația amplasării panourilor subzistă până la obținerea autorizației de securitate la incendiu. De asemenea, precizăm faptul că atât funcționarea unei clădiri fără autorizație de securitate la incendiu, cât și nerespectarea obligației de realizare și amplasare a panourilor de înștiințare de către beneficiarii investițiilor constituie contravenții și se sancționează potrivit legii”, au transmis oficialii IGSU, la solicitarea Gândul.

Legea este departe de a fi respectată la sânge de administratorii acestor categorii de clădiri, după cum aratau datele inspectoratelor județene pentru situații de urgență, respectiv a Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov, puse la dispoziția pentru Gândul la începutul lunii august.

Situația din punct de vedere al autorizării privind securitatea la incendiu a clădirilor cu destinația de comerț, cultură și turism arată că, din 112.268 clădiri sau spații amenajate în clădiri, 15.895 sunt autorizate, în timp ce 4.694 funcționau la acea dată fără autorizație, restul fiind spații pentru care nu este necesară obținerea autorizației.

Altfel spus, conform datelor transmise de IGSU, din totalul de 20.589 de clădiri care trebuie autorizate împotriva incendiului, 22,8% nu dețineau acest document, erau neautorizate, iar ponderea cea mai mare la acest capitol o dețin unitățile din domeniul culturii.

• Comerț: din 13.907 clădiri sau spații care trebuie autorizate, 20,7% sunt neautorizate;
• Cultură: din 700 de clădiri sau spații, 32,4% sunt neautorizate;
• Turism: din 5.982 de clădiri sau spații, 26,3% sunt neautorizate.

Câte amenzi s-au dat

Oficialii IGSU precizează că la interpretarea acestor date este necesar să se aibă în vedere faptul că evidențele sunt într-o continuă dinamică și se actualizează în următoarele situații:

• emiterea autorizației de securitate la incendiu pentru o clădire nouă, înainte de punerea in funcțiune a acesteia;
• emiterea autorizațiilor de securitate la incendiu la clădiri existente care funcționau fără autorizație de securitate la incendiu și la care s-au întreprins demersurile pentru conformare la cerința fundamentală de securitate la incendiu, inclusiv prin investiții asigurate din fondurile publice;
• identificarea, pe timpul controalelor de prevenire, a obligativității obținerii autorizației de securitate la incendiu pentru clădiri existente și la care s-au executat lucrări de modificare ori de schimbare a destinației.

Pe site-urile inspectoratelor județene pentru situații de urgenta, respectiv al Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov, se regăsesc listele actualizate ale tuturor obiectivelor autorizate privind securitatea la incendiu, în funcție de destinație.

De la intrarea în vigoare a obligației de amplasare a panourilor s-au aplicat câteva sute de amenzi celor care nu s-au conformat, potrivit IGSU.

„Totodată, potrivit evidențelor existente la nivelul instituției noastre, în urma acțiunilor de control derulate la nivel național, de la intrarea m vigoare a Legii nr. 28/2018 pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și până la finele anului 2022, inspectorii de prevenire din cadrul inspectoratelor județene pentru situații de urgență/ Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov au constatat 965 de situații în care nu se respectă obligația privind realizarea și amplasarea panoului de înștiințare, pentru care s-au aplicat 699 de sancțiuni contravenționale principale, dintre care 45 de amenzi, în cuantum de 217.505 de lei”, au transmis oficialii IGSU la solicitarea Gândul, la jumătatea anului.

Ce spune legea privind autorizarea

Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă în vigoare au fost aprobate prin Ordinul Ministerul Afacerilor Interne din 29 noiembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial din 27 decembrie 2022.

Conform articolului 7, alin (1), avizul și autorizația de securitate la incendiu sau de protecție civilă se solicită inspectoratului în a cărui zonă de competență urmează să fie realizată ori este amplasată construcția, instalația sau amenajarea respectivă, de către persoanele prevăzute la art. 30 alin. (2) și art. 30^1 alin. (2) din Legea nr. 307/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, direct sau prin împuterniciți, denumite în continuare solicitanți.

Legea nr. 307/2006 prevede, la articolul 30:

(1) Începerea lucrărilor de execuție la construcții și amenajări noi ori de modificare și/sau schimbare a destinației celor existente se face numai după obținerea avizului de securitate la incendiu.

(2) Obligația solicitării și obținerii avizului de securitate la incendiu prevăzut la alin. (1) revine persoanei fizice ori juridice care finanțează și realizează investiții noi sau lucrări de modificare și/sau schimbare a destinației construcțiilor.

(3) Avizul de securitate la incendiu se emite în vederea aprobării indicatorilor tehnico-economici, în etapa studiu de fezabilitate sau documentație de avizare a lucrărilor de intervenții, pentru obiectivele de investiții care intră sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, sau în vederea obținerii autorizației de construire, pentru celelalte obiective de investiții.

(4) Pentru proiectele-tip ale construcțiilor cu grad mare de repetabilitate, care intră sub incidența prevederilor hotărârii Guvernului prevăzute la art. 30^2 alin. (1), Inspectoratul General certifică îndeplinirea cerinței securitate la incendiu prin emiterea unui acord, în condițiile stabilite de normele metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu.

(5) Avizul de securitate la incendiu se emite și pentru:

• a) modificări de compartimentare nestructurală, demontabilă, realizată din materiale ușoare;
• b) schimbarea de destinație, numai în situația în care pentru realizarea acesteia nu sunt necesare lucrări de construire/ desființare pentru care legea prevede emiterea autorizației de construire/desființare cu încadrarea în prevederile documentațiilor de urbanism aprobate;
• c) lucrări de intervenții în scopul implementării măsurilor necesare conform legislației prevenirii și stingerii incendiilor în vigoare, respectiv executarea instalațiilor specifice prevenirii și stingerii incendiilor, în vederea obținerii autorizației de securitate la incendiu; lucrări de compartimentare provizorie nestructurală, precum și la schimbarea destinației construcțiilor, atunci când aceste lucrări se pot executa, potrivit legii, fără autorizație de construire.

Articolul 30^1

(1) Punerea în funcțiune a construcțiilor și amenajărilor noi și a celor existente la care s-au executat lucrări de modificare și/sau schimbare a destinației se face numai după obținerea autorizației de securitate la incendiu.

(2) Obligația solicitării autorizației de securitate la incendiu prevăzută la alin. (1) revine beneficiarului investiției.

(3) Autorizația de securitate la incendiu își păstrează valabilitatea în situația schimbării destinației unei construcții sau a spațiului amenajat într-o construcție cu funcțiuni mixte, pentru care, potrivit legii, nu se emite autorizație de construire, dacă sunt respectate prevederile reglementărilor tehnice de proiectare și de echipare cu instalații de detectare, semnalizare, alarmare și stingere a incendiilor, iluminat de securitate și sisteme de desfumare, aferente noii destinații.

Nu este exclus să fi fost asigurată

Conform surselor Gândul, cel mai probabil „Ferma Dacilor” nu avea o asigurare pentru riscul de incendiu, dat fiind ca nu avea aviz de la ISU, dar nu este exclus să fi avut una care să o protejeze față de distrugere. Totuși, până în prezent, nu s-a deschis în acest caz un dosar de daună, potrivit informațiilor din piață.

Potrivit asigurătorilor reprezentanților reuniți sub umbrela Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), chiar și în condițiile în care doar 1 din 5 locuințe din România este asigurată, anul trecut, proprietarii acestora au primit despăgubiri de peste 43,3 milioane lei din partea companiilor membre în baza asigurărilor facultative

Asigurarea facultativă pentru locuință oferă un nivel suplimentar de protecție față de cea obligatorie PAD, aceasta acoperind, în plus față de dezastrele naturale, și alte riscuri, precum: incendiu, explozie, căderi de corpuri, inundații produse de avarii ale instalațiilor de apă-canal, climatizare, termoficare, precum și alte situații neprevăzute – inundații produse vecinilor, defecțiuni ale centralei termice, daune la bunurile electronice/electrocasnice etc.

„O asigurare ar fi putut, deci, salva vieti. Sigur, nu direct, ci prin faptul ca un asigurator ar fi impus luarea unor masuri intr-un anumit termen. Pe scurt, intregul proces de subscriere ne poate ajuta sa constientizam prejudiciile pe care un business le poate cauza”, a subliniat declarat Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, într-un comentariu după tragedia de la Crevedia.

Asigurările facultative de locuințe se pot încheia doar pentru locuințele care sunt asigurate printr-o poliță obligatorie (PAD).

Mai concret, despăgubirile plătite pentru locuințele afectate de incendii au crescut cu peste 69% în 2022, față de 2021, fără a lua în calcul și despăgubirile acordate pentru pagubele cauzate de producerea altor riscuri, arată cifrele centralizare. Totodată, numărul dosarelor de daună despăgubite, ca urmare a producerii riscului de incendiu, a înregistrat la rândul său o creștere de 74% față de 2021. UNSAR reprezintă 21 de companii de profil, ce dețin o pondere de aproximativ 90% din piața locală de asigurări.