Anticorpii monoclonali sunt recomandați persoanelor cu imunitate compromisă din cauza afecțiunilor hematologice, cum ar fi leucemia limfocitară cronică sau alte afecțiuni oncologice. Acest tratament substituie un răspuns imun pe care pacienții cu imunosupresie nu îl obțin în urma vaccinării anti-COVID sau a trecerii prin boală, a declarat, pentru GÂNDUL, conferențiar doctor Horia Bumbea, medic primar hematologie clinică în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București.
„Din punct de vedere hematologic, sunt o serie de pacienți care au afecțiuni cronice. Acestea sunt și cele mai frecvente afecțiuni onco-hematologice care afectează celulele care răspund de imunitate. Astfel, acești pacienți au deja un grad de imunosupresie. Pe lângă acești pacienți, care au diagnostic de limfoame maligne, leucemie limfocitară cronică și așa mai departe, există o categorie de pacienți care primesc și terapie specifică și care vor prezenta o accentuare a imunosupresiei”, explică medicul Horia Bumbea.
Acești pacienți nu dezvoltă imunitate suficientă nici în urma vaccinării și nici prin trecerea prin boală, adaugă specialistul.
Mai mult, persoanele care primesc tratament cu imunosupresoare prezintă riscul de a avea un răspuns diminuat la vaccinare și în consecință să se imunizeze mai slab și după boală și după imunizare prin vaccinare.
„Sunt puține studii definitivate, dar acestea confirmă această suspiciune a noastră și încadrarea din start a acestor pacienți cu riscul de a dezvolta un răspuns imunitar mai scăzut. Mă refer aici la un studiu privind leucemia limfocitară cronică, dezvoltat în Israel, prima țară care s-a vaccinat extrem de rapid, și de aceea și acești pacienți au putut să fie analizați într-un timp relativ scurt. Rezultatele acestui studiu, prezentate și la Congresul European de Hematologie, arată clar că pacienții cu leucemie limfocitară cronică au avut un răspuns imun diminuat, iar cei în tratament au răspuns și mai slab”, explică hematologul.
„În aceste cazuri, tratamentul cu acei anticorpi monoclonali direcționați împotriva proteinei spike, o altă categorie de anticorpi monoclonali față de cei utilizați în tratamentul acestor boli, și e o formă foarte bună de a oferi protecție organismelor care nu își pot genera un număr suficient de mare de anticorpi ca să aibă un răspuns adecvat la SARS-CoV-2 protecție. Acesta e rolul anicorpilor monoclonali, iar persoanele cu imunitate compromisă beneficiază pentru că anticorpii se substituie unui răspuns imun pe care acești pacienți nu îl au.
Acești anticorpi monoclonali sunt rezervați persoanelor cu infecția COVID și profilactic e indicat să se administreze și pacienților cu imunitate compromisă. Mă refer nu doar la cei cu afecțiuni hematologice, ci și la alți pacienți oncologici sau cei care au primit transplant de organe, sau cei cu boli autoimune în tratament.
Profilaxia este eficace prin faptul că pregătește organismul. Pacientul poate fi astfel imunizat în momentul în care vine în contact cu virusul. Astfel se scade riscul dezvoltării unei forme grave de COVID-19.”, mai spune medicul Horia Bumbea.
Tratamentul cu anticorpi pentru pacienții cu COVID-19 dezvoltat de compania farmaceutică AstraZeneca oferă protecție de peste 80% împotriva bolii la șase luni de la administrare și reduce cu 88% riscul de a face o formă gravă a boli.
Acest tratament, denumit AZD7442 sau Evusheld, a arătat că oferă o protecție de 77% împotriva unei forme simptomatice de COVID după trei luni, potrivit unui studiu clinic realizat în luna august.
Datele arată ca o potențială protecție suplimentară pentru persoanele care nu răspund bine la vaccinuri, cum ar fi pacienții cu cancer.
Un studiu separat efectuat la pacienții cu COVID-19 care au o formă ușoară sau medie a bolii a arătat că o doză mai mare de AZD7442 a redus riscul de agravare a simptomelor cu 88% atunci când a fost administrată în termen de trei zile de la primele simptome.
Tratamentul cu anticorpi este îmbunătățit pentru a rămâne intact în organism mai multe luni, este administrat dintr-o singură dată, sub forma a două perfuzii secvențiale în braț.
Studiul Provent de la AstraZeneca a implicat 5.197 de participanți, care au fost împărțiți în două grupuri, un voluntar primind o injecție placebo cu soluție salină pentru fiecare doi oameni care au primit o injecție de 300 mg de AZD7442.