Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) este de două luni în centrul unui scandal, după ce foste și actuale studente ale sociologului Alfred Bulai l-au acuzat de agresiune sexuală. Dezvăluirile despre comportamentul abuziv pe care l-ar fi avut Alfred Bulai cu unii studenți au dus la deschiderea unui dosar penal, la demiterea lui din funcțiile pe care le avea la SNSPA și în final la punerea sub acuzare și plasarea în arest la domiciliu.
Alfred Bulai a fost reținut de procurori în 4 septembrie, după percheziții și audieri, iar o zi mai târziu, Judecătoria Sectorului 1 a dispus arestarea lui preventivă. Sociologul nu a stat în arest decât o zi, pentru că în 6 septembrie a fost dus de urgență la Spitalul Militar, cu suspiciunea unui infarct. De atunci a rămas internat, iar în 12 septembrie, magistrații de la Tribunalul București au decis, definitiv, ca Alfred Bulai să fie plasat în arest la domiciliu pentru 23 de zile, până la 4 octombrie 2024.
Cum mandatul de arest la domiciliu emis pentru Alfred Bulai expiră în scurt timp, procurorii au cerut Judecătoriei Sectorului 1 prelungirea acestuia, solicitare care s-a judecat marți – 01.10.2024. Judecătoria Sectorului 1 a admis marţi cererea procurorilor de prelungire cu 30 de zile a măsurii arestului la domiciliu pentru Alfred Bulai.
„Admite propunerea de prelungire a măsurii arestului la domiciliu, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 referitor la inculpatul Bulai Alfred.
Respinge ca neîntemeiată cererea inculpatului de modificare a măsurii arestului la domiciliu, în sensul de a i se permite să comunice cu martora Benga Corina-Ioana”, se arată în decizia instanţei, care nu este definitivă.
Gândul a publicat, în exclusivitate, o serie de dezvăluiri din interceptările făcute de anchetatori în acest dosar care arată că Alfred Bulai nu a negat niciodată faptele de care este acuzat, dar a încercat să minimalizeze toate acuzațiile.
Din informațiile obținute de Gândul, anchetatorii au la dosar numeroase probe esențiale în acest dosar, dar și interceptări care i-ar fi ajutat să convingă judecătorii că Alfred Bulai nu poate fi lăsat în libertate în timpul urmăririi penale.
Anchetatorii au audiat atât victimele, cât și o serie de martori, printre aceștia fiind și profesori din conducerea SNSPA. Declarațiile martorilor-cheie din dosar arată că se știa de mult timp de comportamentul abuziv al lui Alfred Bulai cu unii dintre studenții săi, dar că reclamațiile făcute la conducerea SNSPA ar fi rămas fără urmări, permițându-i lui Bulai să rămână profesor.
Mai mult chiar, studenților care s-au plâns de comportamentul lui Bulai și ar fi ajuns până la discuții cu decanul Facultății de Științe Politice, Cristian Pîrvulescu, li s-ar fi cerut să nu meargă mai departe dacă nu au probe și nu vor să depună reclamații, pentru că sociologul ”are relații” și ”protecție”.
Potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de Gândul, una dintre studentele audiate ca martor le-a spus anchetatorilor că, în luna martie 2023, a sesizat Ligii Studenților din SNSPA, printr-un formular online, faptele de abuz sexual care ar fi fost comise de Alfred Bulai, care atunci era profesor universitar al Facultății de Științe Politice din SNSPA și șeful Departamentului de Sociologie.
Aceasta a precizat că, în luna iulie 2024, când în presă au apărut dezvăluiri ale unor foste și actuale student despre posibilele abuzuri sexuale ale lui Alfred Bulai, a vrut să acceseze din nou acel formular completat în urmă cu un an și patru luni, care era asociat contului de mail folosit pentru completare. Atunci a avut surpriza să constate că formularul cu faptele sesizate de ea fusese șters.
”Totdată, se impune precizarea faptului că, în aceeași perioadă, numitul Bulai Alfred, vizat de aceste sesizări, ocupa funcția de Director al Departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, fiind astfel pus în poziția conflictului de interese constând în aceea de a verifica sesizările ce îl vizau”, a explicat martora, în fața anchetatorilor.
Din cuprinsul capturilor de ecran și fotografiilor depuse de martoră a reieșit că, potrivit acelui formular, identificarea prin nume și prenume a petenților era opțională. Membrii din conducerea SNSPA ar fi respins însă ca inadmisibile sesizările celor care nu erau identificați nominal.
Relevante în acest sens sunt și discuțiile purtate de martoră cu o studentă, care îi spunea: „Să știi că atunci când s-a ridicat problema, Pîrvulescu a zis că știe despre cazuri, dar că fără dovezi nu are ce să-i facă pentru că are relații destul de puternice și am încasa-o noi toți, el inclusiv”.
Anchetatorii au discutat pe larg și cu această studentă de la SNSPA, în calitate de martor, iar aceasta le-a povestit:
„Domnul Pîrvulescu a organizat o întâlnire informală cu o parte din studenți, pentru a afla probleme pe care le-am întâmpinat în cadrul celor 3 ani de facultate, întâlnirea a avut loc anul acesta în luna aprilie. La întâlnire am fost prezenți atât eu cu domnul profesor, cât și un coleg de la Sociologie, pe nume (…) și o colegă (…), de la Știinte Politice, dar nu îmi mai amintesc numele exact.
(…) a ridicat problema cu domnul Bulai, legată de comportamentul neadecvat, cât și comentariile pe care le face în timpul cursului, iar colegul de la Sociologie (…) povestea de problemele din practică ale domnului Bulai, practică ce are loc în anul 2.
(…) a povestit că, în timpul practicii, domnul Bulai le corecta datele prin aceste teste de personalitate, fără acordul lor, după care le dadea feedback individual într-o camera separată.
De aici, el povestea despre colegii lui că erau foarte impactați din punct de vedere emoțional de feedback-ul domnului profesor, și anume că au patologii și că ar trebui să le rezolve. Unele colege ieșeau plângând după această sesiune de feedback, chiar auzindu-se că au fost abuzate sexual.
Iar din acest punct, domnul profesor Pîrvulescu a întrebat dacă fetele sunt dispuse să depună plângere și dacă au dovezi pentru a putea începe demersurile de a îl suspenda pe domnul Bulai.
Tot dumnealui a continuat, spunând că aceste evenimente s-au mai întâmplat, dar fetele respective nu au vrut să depună plângere și nu aveau dovezi, motiv pentru care nu au ce să îi facă domnului Bulai, pentru că are protecție. Acestea au fost cuvintele domnului decan, că are protecție.
Domnul decan, după ce am avut discuția despre domnul Bulai, ne-a spus că tot ce vorbim aici, să rămână aici, deoarece dacă se aude, cu toții o putem păți, atât noi, cât și ei ca profesori”, a povestit studenta când a fost audiată ca martor.
În același sens, fiind audiat în calitate de martor, Cristian Pîrvulescu a confirmat conținutul acestei întrevederi, afirmând:
„Nu am cunoscut despre sesizările prin intermediul unui chestionar Google Forms întocmit de către reprezentanții LSSPA în cursul lunii martie 2023.
Cu privire la întâlnirea informală organizată împreună cu aproximativ 20-25 studenți, la începutul lunii aprilie 2024, având ca obiect diferite probleme întâmpinate de aceștia pe parcursul studiilor, mai mulți studenți din cadrul Departamentului de Sociologie-Psihologie – Facultatea de Științe Politice mi-au adus la cunoștință o serie de probleme legate de comportamentul inadecvat al numitului Bulai Alfred, în general expresii homofobe, licențioase, misogine și antifeministe, făcând referire la o istorie de posibile hărțuiri sexuale, acestea din urmă, însă, cu titlu general, anume fără a fi indicate în concret asemenea fapte în raport cu nume ale victimelor, perioadă, circumstanțe etc.
Față de aceste înștiințări, în special cele din urmă privind posibilele fapte de hărțuire sexuală în sens larg, le-am solicitat studenților să îmi ofere informații suplimentare și concrete, ceea ce nu s-a întâmplat până în momentul de față.
Precizez că în cadrul acestei ședințe informale am făcut afirmația despre numitul Bulai Alfred de tipul «avem nevoie de date concrete pentru că beneficiază de un grad de protecție».
La finalul declarațiilor pe care le-a dat ca martor, în 20 august, Cristian Pîrvulescu a spus că a aflat de la anchetatori lucruri pe care nu le știa despre cum se desfășura practica pe care o coordona Alfred Bulai.
„Nu știam că una dintre studentele noastre a fost înfometată în timpul practicii și că a avut nevoie de asistență medicală, și alte lucruri de genul acesta pe care domnul procuror mi le-a descris în momentul în care am avut discuția. Sunt foarte multe lucruri pe care noi nu le știam despre modul în care se desfășura practica (…) Acea înfometare a făcut parte dintr-un experiment. Este adevărat că a fost cu acordul studentei, dar nu cred că niciodată o studentă își dorește să leșine din cauza foamei”, a mai declarat Cristian Pîrvulescu la ieșirea de la audieri.
Cristian Pîrvulescu preciza că decanul nu are o putere foarte mare în acest caz, „mai ales când este vorba de un director de departament”.
„Ar fi necesară o schimbare radicală a legislației privind hărțuirea sexuală (…) Este importantă definirea clară a hărțuirii sexuale în legislație, care în momentul de față nu este pedepsită corespunzător”, mai spunea Cristian Pîrvulescu.
CITEȘTE ȘI: