Cum va răspunde Putin ajutorului SUA pentru Ucraina? „Economia Rusiei e pe STEROIZI, dar seamănă cu un alergător de maraton care se luptă cu gripa”

Întârzierea Occidentului în extinderea ajutorului pentru Ucraina a întărit sentimentul de siguranță al lui Vladimir Putin. Oboseala indusă de război este palpabilă în Occident, în timp ce Rusia dispune de resurse ample, atât umane, cât și financiare. Este avertismentul lansat de Alexandra Prokopenko, sociolog și cercetător la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia.

Din punctul de vedere al Kremlinului, consideră cercetătoarea, ajutorul american nu poate contesta direct superioritatea militară rusă în Ucraina, dar ar putea crește costurile asociate cu menținerea acesteia, amânând astfel victoria Rusiei lui Putin.

Totuși, având în vedere dificultățile în a obține aprobarea pachetului de ajutor de către Congresul SUA, Putin ar putea spera că acesta este și ultimul.

ACTUALITATE BOMBĂ. Fotografia care explică multe: cu cine se poza, în 2022, Dragoș Sprânceană, militant contra „Sistemului Iohannis”

12:10

EXTERNE Guvernul lui Donald Trump, cel mai bogat din lume. AVERILE membrilor și consilierilor depășesc 500 miliarde de dolari

11:44

„În același timp, dacă Ucraina – profitând de sprijinul occidental – își va face temele în ceea ce privește mobilizarea, fortificarea și apărarea din prima linie, Kremlinul va fi obligat să reacționeze.

Putin s-a angajat să doboare recordul de cheltuieli de război de 6% din PIB (și cheltuielile combinate pentru apărare și securitate națională depășind 8%) în anul 2024. Anul viitor, se anticipează o scădere treptată.

Dacă Ucraina reușește să respingă armata rusă, aceasta ar putea determina Moscova să planifice cheltuieli militare și mai mari în anul 2025 decât cele estimate în prezent, de 5% din PIB. Kremlinul deține resursele necesare pentru aceasta, deși la un cost economic considerabil pe termen mediu.

Economia Rusiei se confruntă în prezent cu o creștere propulsată de un impuls fiscal (impactul cheltuielilor guvernamentale și al politicilor fiscale asupra balanței bugetare) de 10% din PIB în 2022-2023 și de substituția importurilor, care a stimulat cererea crescută de bunuri și servicii.

PIB-ul Rusiei a crescut cu 5,1% în T3 2023 și 4,9% în T4 2023. În timp ce evaluările pentru T1 2024 sunt în așteptare, indicatorii sugerează că nu există o încetinire”, notează Alexandra Prokopenko.

„Rusia își poate permite acest nivel de cheltuieli, deoarece veniturile sale cresc”

În luna aprilie a acestui an, Fondul Monetar Internațional (FMI) a descris economia Rusiei ca fiind „supraîncălzită”, invocând un exces semnificativ al cererii față de ofertă.

În același timp, FMI prezice o rată de creștere de 3,2%, indicând supraîncălzirea continuă.

„Guvernul rus este mai puțin optimist și prezice o creștere în 2024 de 2,8% , ceea ce înseamnă că banii vor continua să fie pompați în economie, în ciuda valorii de două cifre a resurselor (rata cheie a fost de 16% timp de două trimestre) și a creșterii costurilor cu forța de muncă.

• În ciuda perspectivelor de afaceri optimiste, există o lipsă de capacitate de a crește oferta, care nu poate ține pasul cu cererea determinată de cheltuielile de stat.
• Rusia își poate permite acest nivel de cheltuieli, deoarece veniturile sale cresc. Ambele componente primare ale bugetului — venituri din energie și din afara energiei — au înregistrat o creștere impresionantă în T1 2024.
• Veniturile din petrol și gaze au crescut cu 79 la sută comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, totalizând 32 de miliarde de dolari.

Veniturile non-petrol și gaze naturale au atins 35 de miliarde de dolari, o creștere cu 24%. Deficitul bugetar total pentru perioada de trei luni s-a situat la 6,5 ​​miliarde de dolari, echivalentul a 0,3% din PIB-ul Rusiei: cu mult în limita țintei guvernamentale de deficit pentru 2024 de 0,9% din PIB.

Creșterea veniturilor din petrol și gaze poate fi meritul a trei factori principali: prețul ridicat al petrolului, taxele excepționale și o nouă formulă de impozitare a extracției minerale, care înseamnă că taxa este acum percepută „la fântână”, indiferent de volumul de petrol. exportate efectiv.

Creșterea veniturilor non-energetice, între timp, provine din creșterea economică generală a Rusiei. Creșterea cererii interne și a cheltuielilor au dus la venituri mai mari pentru stat, în primul rând prin TVA și taxe pe cifra de afaceri”, mai scrie Alexandra Prokopenko într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„Climatul economic actual permite Kremlinului să aloce resurse bugetare pentru efortul de război”

Bugetul Rusiei este susținut, în continuare, de un excedent de cont curent în creștere, care a crescut cu 43% de la an la an, la 22 de miliarde de dolari în primul trimestru, amintește Alexandra Prokopenko.

Cu toate că atât importurile, cât și exporturile au scăzut, importurile au înregistrat o scădere mai abruptă (10% față de 5% pentru exporturi). O mare parte a acestui declin se datorează, consideră cercetătoarea, amenințării SUA de a impune sancțiuni secundare băncilor chineze.

„În același timp, o proporție semnificativă a plăților încă există, ceea ce indică faptul că lanțurile de tranzacții se adaptează la noile realități: devin din ce în ce mai lungi și mai scumpe.

Cheltuielile guvernamentale vor continua să susțină cererea internă. Până la jumătatea lunii aprilie, Ministerul de Finanțe a alocat 11,7 trilioane de ruble dintr-un total planificat de 37,3 trilioane, reprezentând o rată mai lentă a cheltuielilor comparativ cu 2023, când guvernul a anticipat cheltuieli semnificative.

Climatul economic actual permite Kremlinului să aloce resurse bugetare pentru efortul de război, alocând simultan fonduri pentru viitoarele cheltuieli militare. Dar un obstacol structural semnificativ se profilează: deficitul de forță de muncă disponibilă în economie.

În consecință, se așteaptă ca salariile să crească în continuare, depășind productivitatea muncii, care este în continuare împiedicată de sancțiunile tehnologice. Această dinamică susține creșterea cererii interne și a veniturilor bugetare non-petrol și gaze în termeni nominali, dar contribuie și la o accelerare a inflației”, anticipează Alexandra Prokopenko.

„SUA și aliații săi ar trebui să își dubleze eforturile pentru a reduce capacitatea Rusiei de a eluda sancțiunile”

Creșterea prețurilor în Rusia lui Putin, inclusiv la produsele industriale, și lipsa forței de muncă sunt principalele probleme cu care se confruntă astăzi complexul militar-industrial rus.

Dar ele nu par de netrecut dacă sunt disponibile fonduri bugetare. Unele unități de producție civilă pot fi convertite pentru producție militară. Totul depinde de obiectivele lui Putin, avertizează cercetătoarea.

„Actuala situație bugetară favorabilă și abilitatea Rusiei de a eluda sancțiunile au amânat pe termen mediu nevoia lui Putin de a lua decizii dure, și anume dacă să persiste în creșterea cheltuielilor militare, să facă plăți generoase către public și să mențină stabilitatea macroeconomică printr-o inflație gestionabilă. Soluția la această trilemă pare deja imposibilă, dar se află dincolo de orizontul de planificare al Kremlinului.

Economia Rusiei seamănă din ce în ce mai mult cu un alergător de maraton care se luptă cu gripa, dar susținut de steroizi. În prezent, în jurul celui de-al 15-lea kilometru, alergătorul se confruntă cu șanse mici de câștig, dar persistă, susținut de efectele de îmbunătățire a performanței ale steroizilor.

Chiar dacă Kremlinul nu va câștiga acest maraton, finanțele Rusiei par stabile, ceea ce înseamnă că sprijinul constant al Ucrainei din partea Occidentului va rămâne esențial după 2025.

SUA și aliații săi ar trebui, de asemenea, să își dubleze eforturile pentru a reduce capacitatea Rusiei de a eluda sancțiunile și de a se scălda în export. venituri care în cele din urmă îi vor umfla cheltuielile militare”, încheie Alexandra Prokopenko.

Citește și:

Arestarea ministrului adjunct al Apărării din Rusia a distrus un tabu: „Regulile dispar, se bat CLANURILE din jurul lui Vladimir Putin”

Occident vs. Rusia în noul RĂZBOI RECE: „Putin nu are chef să renunțe după ce a pariat președinția pe conflictul din Ucraina”

Navalnîi bântuie Kremlinul | ARESTAT pentru luare de mită, adjunctul lui Șoigu trăia pe picior mare: „Bolizi, bijuterii, iahturi și vacanțe în Franța”

O adolescentă de 17 ani din Rusia, CONDAMNATĂ la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru grafitti anti-război: „Moarte regimului!”

Culisele arestării lui Timur Ivanov, adjunctul ministrului Apărării din Rusia: „În INTERESUL lui Putin, nu lasă nicio tabără să devină prea puternică”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele