Fostul ministru Monica Iacob-Ridzi vrea să SCAPE de orice urmă a celebrului dosar „2 Mai”, care a ținut-o aproape trei ani la închisoare

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) judecă, marți, cererea de reabilitare judecătorească a fostului ministru al Tineretului și Sportului Monica Iacob-Ridzi, după ce și-a ispășit complet pedeapsa și a așteptat să treacă anii în care putea să facă o astfel de solicitare. Dacă instanța îi va admite cererea, condamnarea ei va fi ștearsă din cazierul judiciar. 

În 2015, Monica Iacob Rindzi a fost condamnată la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, în dosarul „2 Mai”, privind manifestările organizate în anul 2009, de Ziua Națională a Tineretului. Sentința a fost pronunțată de un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Alături de Ridzi, în acelaşi dosar, au fost judecate şi condamnate alte 11 persoane, foşti angajaţi ai Ministerului Tineretului, administratori de firme și colaboratori.

Ea a fost găsită vinovată după ce procurorii DNA au acuzat-o că a plătit în 2009 servicii fictive unor companii preferenţiale, pentru organizarea manifestărilor de Ziua Tineretului, şi astfel a adus un prejudiciu de peste 600.000 de euro Ministerului Turismului.

Eliberată după 2 ani și 8 luni în spatele gratiilor

Partaj judiciar cu fratele ei, cerut de ANAF

Pentru recuperarea întregului prejudiciu, în 2023, Monica Iacob-Ridzi și fratele ei, Sorin Florian Ridzi, au fost implicați într-un proces de partaj inițiat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Fiscul a cerut partajul judiciar al fraților pentru identificarea și lotizarea bunurilor comune, în principal o casă cu patru camere și un teren de 3.000 de metri pătrați, situate în localitatea Scărișoara, județul Olt.

La aproape 10 ani de la condamnare, Monica Iacob-Ridzi vrea să se reabiliteze

După aproape 10 ani de la condamnarea definitivă pentru abuz în serviciu, fostul ministru cere reabilitarea judecătorească. Procesul este programat, marți, la ora 12:00, la instanța supremă.

Reabilitarea judecătorească este un proces legal prin care o persoană condamnată penal poate obține, după îndeplinirea anumitor condiții, înlăturarea consecințelor condamnării. În România, reabilitarea poate fi de două tipuri: de drept și judecătorească, fiecare având propriile cerințe și proceduri.

Reabilitarea de drept intervine automat, fără a fi necesară o cerere din partea persoanei condamnate, în anumite condiții prevăzute de lege. Acest tip de reabilitare se aplică de obicei în cazul condamnărilor mai ușoare, unde pedeapsa aplicată este sub un anumit prag.

Reabilitarea judecătorească, în schimb, necesită o cerere formală și implică o decizie a instanței de judecată. Aceasta poate fi solicitată după trecerea unui anumit interval de timp de la executarea pedepsei, respectiv:

• 4 ani pentru pedepse privative de libertate mai mici de 5 ani.
• 5 ani pentru pedepse între 5 și 10 ani.
• 7 ani pentru pedepse mai mari de 10 ani.

Condiții pentru reabilitarea judecătorească

Pentru a obține reabilitarea judecătorească, persoana interesată trebuie să îndeplinească mai multe condiții:

1. executarea completă a pedepsei: inclusiv orice perioadă de liberare condiționată sau alte măsuri de supraveghere;
2. comportament bun: să nu fi comis alte infracțiuni după executarea pedepsei și să fi avut o conduită ireproșabilă;
3. îndeplinirea obligațiilor civile: plata despăgubirilor către victime, achitarea amenzilor și a altor obligații financiare impuse de instanță.

Procedura implică depunerea unei cereri de reabilitare la instanța competentă, care va examina dosarul și va decide dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Instanța va solicita rapoarte de la diferite instituții (cum ar fi poliția sau serviciile sociale) pentru a verifica comportamentul solicitantului după executarea pedepsei.

Odată acordată, reabilitarea judecătorească are mai multe efecte pozitive:

• radierea condamnării din cazierul judiciar;
• restabilirea drepturilor cetățenești și politice care au fost pierdute prin condamnare;
• înlăturarea stigmatului social asociat cu condamnarea penală, facilitând reintegrarea socială și profesională.

Reabilitarea judecătorească nu anulează condamnarea în sine, ci înlătură consecințele acesteia, oferind astfel persoanelor care și-au ispășit pedeapsa o a doua șansă de a se reintegra în societate.

CITEȘTE ȘI:

Ce condiții de detenție a transmis România că va primi prințul Paul și de ce a refuzat instanța malteză extrădarea.”Această dihotomie l-ar discrimina”

Arhitectul a cărui soție a fost tranșată de amanta medic rupe tăcerea după 30 de ani. ”Polițiștii îmi spuneau: «Ni s-a predat cazul ăsta la școală»”