Curtea Constituțională a României: Un procuror DNA nu mai poate cerceta fapte pentru care nu are competenţă

Procurorii DNA nu mai pot cerceta fapte pentru care nu au competenţă, a decis Curtea Constituţională a României (CCR).

Prevederea potrivit căreia, în cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul DNA poate continua efectuarea urmăririi penale şi în cauza disjunsă, este neconstituţională, au decis judecătorii CCR.

Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.13 alin.(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie sunt neconstituţionale”, anunţă CCR.

Dispoziţiile art. 13 alin.(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, constatate ca fiind neconstituţionale, au următorul cuprins: „În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate continua efectuarea urmăririi penale şi în cauza disjunsă”.

CCR: DNA nu mai poate cerceta fapte pentru care nu are competenţă

„Pentru pronunţarea soluţiei de admitere, Curtea a constatat că dispoziţiile art.13 alin.(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 contravin, în esenţă, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, consacrate de art.21 alin.(3) şi art.24 din Constituţie, precum şi de art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în considerarea faptului că acestea încalcă dispoziţiile procesual penale ce reglementează competenţa organelor de urmărire penală, care, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr.302 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.566 din 17 iulie 2017, constituie norme juridice cu caracter imperativ, a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii absolute”, transmite Curtea Constituţională.

Funcţionară din Tulcea, prinsă în flagrant luând mită din fonduri europene

O funcționară din Tulcea a fost prinsă în flagrant de către procurorii DNA. Aceasta a cerut și primit mită 50% din fondurile europene pe care instituția la care lucra trebuia să le acorde unui fermier.